A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z


CADARIU, Gavril – n. 21.03.1958, Tg. Mureş. Studii: Absolvent al Universităţii de Teatru din Tg. Mureş, Regie, 1994. Regizor, director la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1998. A pus în scenă la acest teatru Povestea lui Moş Crăciun de Alina Nelega-Cadariu (1998), Frumoasa din pădurea adormită (cu păpuşi vegetale). La Teatrul Gong din Sibiu a pus în scenă Flautul fermecat, spectacol montat si la Teatrul Ariel. A mai pus în scenă la Teatrul Ariel Zurinka de Alina Nelega, Cel mai frumos dar de Alina Nelega şi Pavel Csanad după Tolstoi. Promotor al experimentului, a iniţiat, alături de Alina Cadariu creearea proiectului Undergroud, a festivalului de gen şi a concursului de dramaturgie DramaFest. Impreună cu studenţii secţiei de teatru de păpuşi a UA Târgu-Mureş, masterat, a realizat spectacolul experimental Respirări, un spectacol de referinţă pentru teatrul experimental de animaţie din ţara noastră. Ca director, are meritul de a fi invitat personalităţi importante să lucreze la Ariel: regizori ca Gigi Căciuleanu, Mona Chirilă, Gabriel Apostol, Horaţiu Mihaiu, scenografi ca Gina Tărăşescu-Jianu, actori ca Monica Ristea, Nicu Mihoc, Costin Gavază etc. In prezent este şi conferenţiar universitar doctor la UA Tg. Mureş, cu o teză de doctorat despre teatrul de avangardă şi cel underground. Premii: 2010 premiul pentru regie la Festivalul Atelier de la Baia Mare, pentru spectacolul nonverbal pentru adulţi „Respirări”, produs de Teatrul Ariel în parteneriat cu Universitatea de Arte Tîrgu-Mureş [C.P.]

CAFFÉ, Ileana – n. 1951, Bucuresti. Studii: Cursuri speciale la Teatrul Ţăndărică 1971-1972. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică, 1972-1974. A jucat în Ariciul albastru (1972), Păpuşile cuceresc strada (1973). S-a stabilit în Marea Britanie.

CAIMACAN, Adela [Smaranda]artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. S-a stabilit în Germania unde a realizat numeroase spectacole cu marionete pentru copii, in colaborare cu Adela Moldovan şi Carmen Mărginean. În Germania, Circ cu marionete şi Cufărul fermecat împreună cu Carmen Mărginean, cu care a mai avut şi un proiect european, care s-a desfăşurat pe o perioadă de doi ani, în colaborare cu Teatrul Belfort din Franţa. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

CAIMACAM, Christian [-Radu] – n. 22.06.1955, Arad. După ce activează la Teatrul de Marionete din Arad (1979-1981) se stabileşte în Germania, la Saarbrucken, în 1981, unde iniţiază prestigiosul festival mondial Intermarionett şi întemeiază InterMARIONETTheater, devenind unul dintre cei mai importanţi impresari şi directori de festivaluri de gen din Europa. La acest festival au participat numeroase trupe din ţara noastră: Sibiu, Arad, Ţăndărică, ATF etc. Până în prezent Christian Caimacam a fost directorul celor 13 ediţii ale Festivalului Intermarionett (între anii 1984 – 1995) şi director artistic al teatrului InterMARIONETTheater (din 1995). Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

CAJAL, Bertina [Bibi]  – n. 1924, Bucureşti. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1954-1960. A realizat roluri frumoase  în Băiatul şi vântul 1954, Mingică- piciulică 1958. [C.P.]

CALBĂU, Ovidiu – n. 13.01.1969, Arad – d. 2009. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1990. A realizat roluri memorabile: Bufonul din  Cenuşăreasa, Clovnul din Do-Re-Mim Show, Lupul din Capra cu trei iezi şi din  Scufiţa Roşie, Elefanţelul curios, regia Mircea Petre Suciu, 1995; Aladin din Aladin şi lampa fermecată (regia Oana Leahu) şi Kay din Crăiasa zăpezii (regia Victor Ioan Frunză), Truffaldino şi aiuritele fantasme (după Gozzi, regia Ion Mânzatu), Regele Cerb după Gozzi, regia Cristian Pepino, rolul Tartaglia (Premiu de interpretare pentru acest rol la Săptămâna Teatrelor de păpuşi de la Constanţa, 1999); Premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Gulliver – Galati 2006, pentru rolul Kay din spectacolul “Crăiasa zăpezilor”, Teatrul de Marionete din Arad…. [C.P.]

CALOMERI, Lucia  – [- ARMĂŞESCU; Ruxanda; Rosandi] – n. Bucoveni, 24 mai 1883 – d. Bucureşti 17 nov. 1955. Studii: Lucia Calomeri a studiat arta dramatică la Florenţa (Italia) la “Scuola di recitazione di Firenze” pe care o va absolvi în 1906. Între 1908-1909 este actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Din 1909 începe să organizeze şi să regizeze o serie de recitaluri de poezie şi de reprezentaţii teatrale cu elevi şi studenţi. Devine profesoară de dicţie la Conservatorul de muzică  predând şi la Scoala Centrală şi la externatul de fete “Regina Maria”. În 1919-1922 organizează turnee artistice sub patronajul Ligii Culturale, iar între 1922-1935 formează echipe de amatori în fabrici sub egida Ministerului Muncii. În 1935 colaborează  cu Radiodifuziunea realizând emisiunea Ora copiilor. În 1936 face o călătorie în Cehoslovacia, ocazie cu care cunoaşte teatrul de marionete ceh, care la acea dată avea o bogată tradiţie. Aduce cu ea o marionetă care va sta la baza dezvoltarii unei tehnici de construcţie şi mânuire continuată mai târziu (1939-1945) de către compania de marionete pe care o fondează cu ajutorul unei tinere, studentă la Belle-Arte pe atunci, Dorina Tănăsescu. Teatrul de Marionete din Bucureşti întemeiat de ea dă o serie de reprezentaţii care se bucură de mult succes, constituindu-se astfel nucleul din care s-a format mai târziu Teatrul Ţăndărică. În 1945, la solicitarea lui Elena Pătrăşcanu, acest grup participă la intemeierea Teatrului Ţăndărică, Lucia Calomeri fiind numită director tehnic, funcţie pe care a ocupat-o până în 1949. Marionetistul Zola işi aminteşte cum se ocupa Lucia Calomeri de pregătirea spectacolelor şi a tinerilor marionetişti, alături de Dorina Tănăsescu. Contribuţia lui Lucia Calomeri la înfiinţarea acestui teatru este remarcabilă, ea încununând o lungă carieră dedicată ideii de creeare a unui teatru stabil, de repertoriu, de marionete. Ea este autoare a multor articole dedicate acestei idei şi cea care a avut iniţiativa formării Teatrului de Marionete din Bucureşti în 1939. Membru de onoare UNIMA (post mortem, 1958). A existat şi un premiu UNIMA numit Lucia Calomeri, acordat la festivalurile de la Bucureşti la primele trei editii. Dintre scrierile ei amintim Indrumări pentru şezătoarea de clasă, 1933; Rătăciţi prin pădure şi Florica cea bună de Lucia Calomeri (Ruxanda), teatru pentru copii. Ref. Gâtză, TPR; TPR 1968; revista Teatrul nr. 9/1968 – Valeria Ducea  – Dorina Tănăsescu, Necunoscutul act de naştere a Teatrului Ţăndarică; Bibliografie radiofonică românească, vol. 1, 1928-1935, Ed. Casa Radio, 1998 [D.T., C.P.]

CALVUS, Jehan – pseudonimul literar al păpuşarului Peter Ivan CHELU (v. articol)

CAMBIR, Costin – Artist păpuşar. A jucat  în Fata babei şi fata moşneagului, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Pentru Copii şi Tineret „Mihai Popescu” din Târgovişte, 2010.

CAPOIANU, Dumitru – n. 19 octombrie 1929, București – d. 14 iunie 2012. Studii: Conservatorul din București (1941-1947, 1947-1953). Compozitor, violonist, dirijor. A compus şi muzica pentru filmele lui Gopo. A compus opera pentru copii Povestea soldățelului de plumb. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. Pentru Teatrul Ţăndarică a compus muzica spectacolelor: Ursuleţii veseli de Polivanova, 1960; Doctorul Aumădoare, Ţăndărică, 1961; Hans Prostuţul, 1963; Eu şi materia moartă de Al. Andy şi Mircea Crişan, T. Ţăndărică, 1965, Cabaretissimo, regia Margareta Niculescu, T. Ţăndărică, 1971. Premiul de Stat (1962), Ordinul Meritul Cultural, 6 premii ale Uniunii Compozitorilor, Premiul Academiei Române (1977). Ref. revista Teatrul nr. 3/1961, Doctorul Aumadoare Ţăndărică [D.B.]

CARAGEA, Boris – n. 24 ianuarie 1906, Balcic — d. 8 august 1982, București. În tinerețe a fost barcagiu în Balcic. Sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori pe Frederic Storck și Oscar Han. Și-a perfecționat studiile cu Dimitrie Paciurea, lucrând doi ani în atelierul maestrului. Cunoscutul sculptor român a contribuit la activitatea Teatrului Ţăndărică în perioada de început. Ref. Teatrul nr.9/1968. [C.P.]

CARAŞCĂ, Lucia-Maria – v. BARBU, Lucia Maria

CARAMITRU, Ion – n. 9. 03, 1942, Bucureşti. Studii: Absolvent al IATC, Secţia Actorie, în 1965. Actor renumit, regizor. Fondator şi Preşedinte al Uniunii Teatrale din România – UNITER. A fost şi Ministru al Culturii. A pus în scenă şi la Teatrul Ţăndărică, cu mult succes, opera lui Mozart Bastien şi Bastienne în 1997 (Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi, 1997). Spectacolul a fost prezentat în turneu în Japonia, 1998.

CARCALEŢEANU, Dinu – n. 1.01.1942, Bucureşti. Studii: Absolvent al Şcolii Populare de Artă – Sculptură. Activează la Teatrul Ţăndărică din 1968. I-a avut ca maeştrii pe Ella Conovici şi Iulius Şuteu. Constructor şi sculptor de păpuşi de mare talent, inventator de tehnologii noi (cum ar fi cea a buretelui sculptat si polizat), îşi are locul său într-o istorie a teatrului de păpuşi ca talent special în ceea ce priveşte soluţiile tehnice şi sculptura, avand o contribuție artistică remarcabilă la multe dintre spectacolele Teatrului Ţăndărică. Premiul de excelență în animația românească acordat de UNIMA România. [C.P.]

CÁRI Tibor – n. 19 ianuarie 1979 la Odorheiu Secuiesc. Studii: Absolvent al Facultății de Muzică din Timisoara, 2002. Compozitor, orchestrator, pianist. A scris muzică pentru peste 40 de spectacole, pentru  filme, spoturi și generice TV. 2005  –  2007  –  angajat la Centrul  de Cultură si Artă al Judetului Timiş. 2002  – 2004 – angajat al Teatrului Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara ca pianist, compozitor de scenă şi conducător muzical; compozitor şi interpret în proiectul „Muzica teatrului”, proiect pentru promovarea muzicii live în spectacolele de teatru. A scris muzica de scena pentru spectacolele: 2012 Eu şi Săgeată la Teatrul Merlin din Timişoara, regia Gy. Lábadi Éva; 2011 Pinocchio la Teatrul Național Timișoara, regia Mirela Puia, 2010 Cenușareasa la Teatrul Național Timișoara, regia Mirela Puia, 2009  Vrăjitorul din Oz dupa L.Frank Baum la Teatrul German de Stat din Timişoara, regia Gy. Lábadi Éva; Hänsel  si Gretel  de Fraţii Grim la Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, regia Carmen Mărginean, 2008   Mica Sirenă la Teatrul de Marionete din Arad, regia Victor Ioan Frunză, 2004 Csipike la Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, regia Gy. Lábadi Éva; Prinţul Instalator adaptare după Hans Christian Andersen, Motanul Încălţat in cadrul proiectului „Teatrul Mic pentru cei mici” la Teatrul de Marionete din Arad, regia Victor Ioan Frunză;  Sindbad Teatrul de Marionete din Arad, regia Victor Ioan Frunză; 2003 Lúdas Matyi (Mateias Gâscarul), la Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timişoara, regia Lábadi Éva; Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm, Capra cu trei iezi de Ion Creangă, în cadrul proiectului „Teatrul Mic pentru cei mici” la Teatrul de Marionete din Arad, regia Victor Ioan Frunză; 2002 Făt frumos din Lacrimă de Mihai Eminescu şi Petre Ispirescu, la Teatrul de Marionete din Arad, regia Victor Ioan Frunză. La secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara: Árgyélus királyfi és Tündérszép Ilona / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână, regia Lábadi Éva; Hänsel  şi Gretel dupa Fraţii Grimm, regia Carmen Mărginean (2009); Ionică Măzărică de Markó Róbert, regia Csató Kata, 2012; Vagabondo după Karel Čapek, regia Peter Pashov, Zheni  Pashova (2012). [C.D.].

CAROL, Ivan compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. Három királykisasszony / Trei domniţe de D. Vacariu, regia Koblicska Kálmán, 1984

CASAPU [-JUCSOR], Ileana – n. 16.01.1939 Susani – Jud. Timiş. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1961-1996.

CASSIAN, Nina – [Renee, Annie CASSIAN-MATASARU] – n. 27 noiembrie 1924, Galaţi. Celebra poetă, autoare si a numeroase volume de versuri pentru copii, compozitoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi. A emigrat in SUA in 1985. A scris piesele: Elefănţelul curios după o idee de Rudyard Kipling din volumul Just so stories [Ţăndărică, regia Stefan Lenkisch]; Nică fără frică [Ţăndărică]; Ninigra şi Aligru (Povestea a doi pui de tigru numiţi Ninigra şi Aligru), Ţăndărică, 1973, regia Margareta Niculescu; Pisica de una singură [Ţăndărică, 1976, regia Margareta Niculescu]. A realizat şi muzica spectacolelor Pisica de una singură [Ţăndărică, 1976] şi Nică fără frică [Ţăndărică]. [C.P.]

CAST, M.  – v. GAST , M.

CASTALDI Alfonso – n. 23 aprilie 1874, Maddalone, Italia – d. 6 august 1942, Bucureşti. Studii: Conservatorul din Napoli (1883-1889). In 1986 se stabileste in România, fiind profesor particular si mai apoi profesor la Conservatorul din Bucuresti, avand un rol major in formarea multor compozitori români. Premiul de muzică al Ministerului Cultelor şi Artelor din România (1928) şi Premiul Naţional de Muzică (1929). Compozitor. A compus opere, muzică de scenă, operete. Făt Frumos (Porc împărat) (1915), feerie în trei acte şi cinci tablouri, libretul de George Diamandy; Gheorghiţă Făt-Frumos, năzdrăvănie pentru teatru de copii, pe un libret de G. Diamandy [1920]. [D.B.]

CASU, Terese [CAŞU, Tereza] – Studii: University of Adelaide 1993 – 1994; studii de dans clasic, teatru fizic, muzică.  A lucrat ca actor, muzician, profesor, păpuşar, dansator, cu multe companii importante din Australia. Trăgându-se dintr-o familie de români, a venit în România pentru a studia istoria şi cultura ţării noastre în 1997. A colaborat la coregrafia spectacolului de licenţă Play Faust, regia Cristian Pepino, Teatrul Ţăndarică/ATF, 1998. General Manager la Australian Theatre for Young People; General Manager la La Boite Theatre 2010; Director, Australia Council, Arts Organisations.  Ref. Cultural differences explored with zeal, Noroc, Performance Space, in Sydney Morning Herald, 8 aprilie 1996.

CAŞU, Tereza – v. CASU, Terese

CATRAVA, Petru – n. Brăila, 1939 – d. 1994, New York. Studii: cursuri de actorie la Şcoala Populară de Artă; cursuri CSPC. La 16 ani debuteaza la Teatrul Dramatic din Brăila. In urma unui  concurs devine artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila (1959-19610. A mai fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia în 1961; între 1961-1964 la Teatrul de Păpuşi din Galaţi. Intre 1964 – 1980, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. A făcut parte din celebra echipă a acestui teatru. In 1980 se transferă la Teatrul “Fantasio” şi un an mai târziu emigrează în SUA. La Teatrul de Păpuşi din Constanţa a interpretat cu succes roluri în spectacole ca Vrăjitorul din Oz (regia Claudiu Cristescu, rolul Oz), Dirijorul din Cartea cu Apolodor, Vlad din Dulce ca… sarea, Orgoliosul din Micul prinţ, Copilul din stele (regia Geo Berechet), Nu plânge, baby (în cuplul memorabil de clowni, alături de Vasile Hariton; regia Ştefan Lenkinsch), Povestea porcului (regia Irina Niculescu), Prinţesa şi ecoul, regia Cristian Pepino, 1979.  Puiu  Catrava a fost distribuit şi în spectacole ale Teatrului  Dramatic din Constanta: “Nevestele vesele din Windsor” (Slender) în regia  lui Ion Maximilan şi “Sânziana şi Pepelea” (Păcală), regia  Anca Ovanez. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. Printesa si ecoul, Teatrul de Păpuşi Constanta, în Teatrul nr. 10/ [A.T.]

CAZACU, Hristofenia – n. 1934. Studii: Institutul de Arte Plastice Grigorescu şi Academia Repin Leningrad, Rusia 1956. Cunoscut scenograf de operă şi teatru dramatic. A colaborat şi cu teatrele de păpuşi. A  realizat scenografia spectacolului  Bing-bang-bing de Dumitru Vacariu [regia Constantin Brehnescu, Teatrul pentru Copii şi Tineret, Iaşi, 1974].

CAZACU, Lucia – n. 27.04.1925, Cluj. Studii: Facultatea de Istorie-Filologie. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1960-1964.

CAZIMIR, Andreea – A semnat regia spectacolului Aşa zmeu mai zic şi eu la Teatrul de Marionete din Arad (1984).

CĂCIULEANU, Gheorghe [Gigi] n. Bucureşti 13 mai 1947. Studii: Scoala Naţională de Coregrafie, Bucureşti, perioadă în care o are profesoară pe Miriam Răducanu. Urmează un curs de balet clasic la Teatrul Bolşoi şi este angajat solist la Opera din Bucureşti. A colaborat cu Teatrul Ţăndărică participând la mai multe spectacole din seria Nocturne 9 1/2, dar a şi realizat coregrafia unor spectacole la acest teatru, cum ar fi Mingică Piciulică, (Ţăndărică, 1971). După 2000 a colaborat şi cu Teatrul Ariel, unde a realizat ca regizor şi scenarist spectacolele Bekanko şi Jungle X, cu mijloace de expresie multiple, printre care şi păpuşi.  In 1970, Premiul I la Concursul international de balet de la Varna. In 1971 şi 1972 ia premiul I la Concursul  international de coregrafie de la Cologne. In 1974 ia premiul I la Concursul coregrafic international de la Bagnolet. Este invitat de Pina Bausch la Essen-Werden, apoi se stabileşte în Franta în 1973 pentru a întemeia Studioul de dans contemporan la Nancy. Este solist şi regizor de balet la Grand Théâtre de Nancy. In 1978 fondează Festivalul de dans de la Aix-en-Provence. Intre 1978 – 1993, conduce Centre chorégraphique national de Rennes şi realizează aici mai multe creatii cu care face mai multe turnee in Europa, Asia, Americi. Primeşte titlul de Chevalier des Arts et des Lettres (1984), Premiul Brigitt pentru contributia sa la cultura bretonă (1987). In 1994, întemeiază propria sa companie la Paris, cu care face turnee internationale. In 2001 este director al Baletului national din Chile şi realizează numeroase coregrafii la diverse trupe din lume. Este decorat cu Steaua României in 2002. Ref. Radu Tuculescu, Gigi Caciuleanu si sictirul metafizic, in Observator cultural,  nr. 74, iulie 2001, http ://www.observatorcultural.ro/TEATRU.- Gigi-Caciuleanu-si-sictirul- metafizic*articleID_1847-articles_details.html. [C.P.]

LDĂRARU, Emilia – n. 7 august 1931, Tulcea – d. 12 ianuarie 1988. Absolventa a Liceului „Spiru Haret” din Tulcea (1951) si a Scolii de Literatura si Critica Literara din Bucuresti. Poeta, prozatoare, autor dramatic. A scris piesa Bravo Măriuca, bravo Roboţel, 1980, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A debutat in revista „Pogonici” (1951), cu povestirea Stiopa, baiatul Deltei. Redactor la Editura Politica, la Gazeta literara, la Directia Teatrelor din Ministerul Culturii, secretar literar la Teatrul Tineretului, redactor – sef la revista „Luminita”  (1967-1979).

CĂLIN, Constantin –  v. CONSTANTIN, Călin [eronat Călin C. in revista Teatrul

CĂLINESCU, Aurelia – n. Galaţi, 5.02.1960. A absolvit Liceul de Arte Plastice din Galati. Urmează Institutul de arte plastice “N.Grigorescu” din Bucuresti obtinand licenta in Pictură la clasa maestrului Vasile Grigore in 1985. In paralel, are o activitate in domeniul teatrului de păpusi, realizand scenografia mai multor spectacole la Teatrul Gong din Sibiu, cum ar fi: Scamatorii, scamatorii – regia Lilly Kraus-Kalmar (2004), Sumidagawa – regia Arnold Landen (2005), Aventurile Baronului Munchhausen – regia Alina Hiristea (2005), Tara lui Verde-Impărat – regia Mihai Păun, Teatrul Cărăbus Brăila (2006), Cum a devenit Arthur Rege, regia M. Corcoveanu si H. Dancu (2009), Schimbarea si Dirijorul de jazz, regia Wolfgang Sreter (2010), Sophie si Uriasul cel Prietenos – regia Daniel Plier (2011), Printesele Spion – regia Robert Bălan (2013); spectacolul de balet Cenusa – regia Florin Grigoras (2012); work-shopuri de costum in cadrul FITS 2009, 2010. Membră UAP si UNITER. Are o bogată activitate expozitională participand la numeroase Saloane Nationale si Municipale de Arta, expozitii personale si de grup, fiind reprezentata in colectii particulare si muzee (Muzeul Literaturii Romane Bucuresti, Muzeul Literaturii Romane Iasi, Muzeul de Arta Vizuala Galati, Muzeul de Arta Satu Mare, Muzeul de Arta Chisinau). Are o activitate curatoriala organizand mai multe turnee expozitionale cu o largă participare artistică asa cum ar fi expozitiile itinerante “Eclectique-Transfer” sau “In memoriam Cezar Ivănescu”. Ref. Dictionarul Artistilor Plastici din Galati de Corneliu Stoica, 2007 si in Un secol de arte frumoase in Moldova de Valentin Ciucă, 2009.

CĂLINESCU, George – n. 19.05. 1899, Bucureşti – d. 12.03.1965, Bucureşti. Critic şi istoric literar, romancier, poet, dramaturg şi artist păpuşar. A realizat în micul teatru de păpuşi care a funcţionat în propria sa locuinţă spectacole în care ironia fină autorului se însoţea cu un stil voit naiv aşa cum se observă şi în acea bijuterie stilistică, piesa lui scrisă anume pentru reprezentarea cu păpuşi, Tragedia regelui Otakar şi a Prinţului Dalibor. Tragedia regelui Otakar şi a prinţului Dalibor a fost pusă în scenă în anul 1965 la Braşov, iar Ileana Flutureana  la Teatrul de Animaţie din Bacău. George Pruteanu, în articolul Feldeinţa călinesciană, în http ://www.pruteanu.ro/ 202eseuri/feldeinta-TOT.htm; (….Tragedia regelui Otokar şi a prinţului Dalibor a fost în întregime interpretată de profesor, avînd vocea înregistrată pe bandă, iar păpuşile aduse dintr-o călătorie în Cehoslovacia. În multe din aceste piesete, apropiaţii lui G.Călinescu ghiceau în subtext aluzii la viaţa şi întâmplările lui mai recente ori mai îndepărtate…). [C.P., M.G.]

CĂLUGĂRU, Elena – v. ZIEGLER, Elena

CĂPLESCU, Radu – n. 1928. Compozitor. La Teatrul Ţăndărică a realizat muzica spectacolelor Micul Prinţ, regia Radu Penciulescu, Ţăndărică, 1960; Cea mai frumoasă stea, Ţăndărică, 1962. A compus şi muzică de film (pentru Animafilm, şi Duminica la ora 6). Ref. revista Teatrul nr. 12/1960, Micul Print Ţăndărică.

CĂPRARIU, Al. – n. 20 decembrie 1929 – d. 04 Feb 1988. Studii: Absolvent al Facultatii de Filosofie. Frecventează Scoala de literatură “Mihai Eminescu” (1951-1952). Scriitor, dramaturg. Autor al piesei Cenuşăreasa, pusă în scenă la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca în 1982 (regia Aureliu Manea). A mai scris şi piesa Povestea stupului (jucată sub titlul Albinuţa cea drăguţă, Cluj, 1958). Din 1957 a lucrat la revista Tribuna până în 1969, când devine directorul editurii Dacia. [C.P.]

CĂPRARIU, Romulus – ….d….Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad.

CĂRARE, Ştefan – n. 10.12.1976, Botoşani, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1998. Roluri în Fantezie de jazz, Capra cu trei iezi, Aventurile lui Chiţ.

CĂRĂUŞU, Lucreţia – Artist păpuşar, a făcut parte din prima generaţie de artişti ai Teatrului de Păpuşi din Iaşi (1949). A jucat în primul  spectacol al teatrului, Peştişorul de aur (regia  Iosif Ligheti).

CĂTĂLEA, Coale [Coale a lui Cătălea] – marionetist traditional din Filiaşi care juca Vicleiul la începutul secolului al 20-lea. Ref. Un mic teatru mare de Alexandra Davidescu, 1979.

CĂTRUNĂ, Sofia Gabriela – 6 octombrie 1967, Brăila. Studii: Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti, profesori Victor Moldovan, Radu Beligan, George Motoi. Actrita, artist papusar. Iniţial, actriţă la Teatrul „Maria Filotti”. Din 1990 artist păpuşar Teatrul de Păpuşi Cărăbuş din Brăila. Roluri în Poveste din adâncuri, Ursuleţul Mormi (Vulpiţa Piţa), Ivan Turbincă regia Bogdan Ulmu (Ţiganca şi Moartea), Crăiasa fără cusur (Crăiasa, Călugăriţa), Dăni Prepeleac (Talpa iadului), Albă ca Zăpada (Mama vitrega),  Fram, ursul polar (clownul Linda), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun (Dulcineea) – 2007, Crăiasa Zăpezilor – regia Mihai Păun (Crăiasa). Regie: Albă ca Zăpada de M. Manoilescu, Fram, ursul polar. Premiu – pentru rolul Ursulețul Mormi, Cahul, 1998. Premiul de recitare la Festivalul Mihu Dragomir – Brăila 1986.

CEBOTARI [BOGDAN], Alla – n. 1. 02. 1970, Republica Moldova. Studii: Institutul de Arte din Chişinău, secţia Regie-Actorie, profesor Ion Bordeianu. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova din 1995. Aici a realizat numeroase roluri în spectacolele: Albă ca zăpada, Şoricelul şi balerina, Ţărănoii, Amnarul, Jocuri magice, Bună dimineaţa – noapte bună, Pinocchio, Păcală în satul lui, Cartea cu Apolodor, Harap Alb, Cântăreţii din Bremen, Fantezii pentru copii, Mica Vrăjitoare, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Frumoasa şi bestia etc. Solist vocal, sustine şi recitaluri proprii. Ref. Alla Cebotari, un artist complet, in http ://www.businesspress.ro/v3/?p=904, 2010

CEHAN, Gheorghe artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi Tineret din Iaşi. A jucat în Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr.  11/1975.

CERNEA, Oana – n. 13 iunie 1979. Studii: Facultatea de Arte Vizuale, Secţia Design Vestimentar, Oradea. Scenograf Teatrul Arcadia, Oradea. Apolodor, pinguinul călător, regia Ion Mâinea, 2005; Cine-i ca mine, 2008; scenografia la Cenuşăreasa, adaptare după Charles Perrault şi Fraţii Grimm, regia Eugen Țugulea; scenografia la Vine Moş Crăciun, regia Sebastian Lupu.

CERNUŞCĂ, Lidia – v. CREŢU, Lidia

CEZAR, Adina – n. 1940. Studii: Absolventă a Liceului de Coregrafie din Bucureşti. Cunoscuta coregrafă a realizat în 1975 coregrafia pentru Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, 1982 coregrafia spectacolului Petruşka (regia Irina Niculescu) la Teatrul Ţăndărică şi pentru Pasărea de foc după Stravinski la acelaşi teatru (regia Irina Niculescu). In 1957, Adina Cezar îşi începe activitatea artistică la Opera Română din Bucureşti (1957). Între 1992-1994 este lector universitar la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. Din 1985 realizează coregrafia şi regia mai multor spectacole la Opera Română, Teatrul de Dans Clasic şi Contemporan “Oleg Danovski” din Constanţa, Opera Română din Cluj-Napoca, Teatrul de Revistă din Bucureşti, Teatrul de Revistă din Constanţa. Predă dansul modern şi coregrafia la Cursurile internaţionale de vară de la Bari (Italia, 1988). Fondatoare a grupului de avangardă Contemp (1973). Premiul Uniunii de Teatru şi Muzică (1982). Premiul I şi Premiul Criticii la Festivalul Muzicii Rock din Dresda (Germania, 1984). Marele Premiu la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Dans Contemporan de la Iaşi (1992) şi Premiul UNICEF la acelasi festival (1993). Ref. revista Teatrul nr. 4/1975; Nocturn Stravinski. Teatrul Ţăndarică. Petruska, Vulpea, in Teatrul nr. 11/1982  [C.P.]

CEZAR, Corneliu – n. 22 decembrie 1937, București – d. 13 februarie 1997, București. 1983 Studii: Liceul de muzică nr. 1 din București (1951-1957), cu Cella Delavrancea (pian), Viorel Cosma (istoria muzicii) etc.; Conservatorul București (1957-1962). Compozitor, muzicolog, profesor, autor a numeroase compozitii pentru teatru şi film. A compus muzica mai multor spectacole ale Teatrului Ţăndărică: 1971 – Punguţa cu doi bani de Viorica Filipoiu după Ion Creangă (regia Margareta Niculescu), Ţăndărică, 1973; Cununa Soarelui, de Nella Stroescu (regia Cătălina Buzoianu) Ţăndărică, 1974. Premiul Uniunii Compozitorilor (1984).

CHABROULLET, Denis – n. 17 iulie 1953, Paris. Regizor francez. Stare febrilă, o coproducţie România/ Franţa, coproducţie Théâtre de la Mezzanine Franţa şi Teatrul de Marionete Arad. Spectacolul acesta a participat la festivalul Avignon-Off (2010).

CHAMBERLAND, Yves compozitor canadian de muzică de teatru şi film, a realizat muzica spectacolului Galaxia Svejk de la Ţăndărică (regia Alexander Hausvater, 2011).

CHELARU, Anamaria – artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botoşani. A jucat în Muc cel mic, regia Marius Rogojinschi,  rolul principal, Cei trei purceluşi, text şi regie Valentin  Dobrescu, Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul şi regia  Marius Rogojinschi.

CHELARU POPOVICI, Ioana [Ruxandra] – n. 18. 02. 1972, Bucureşti. În 1990 a absolvit Liceul Pedagogic şi a activat patru ani în învăţământ. Absolventă a UATC secţia Păpuşi-Marionete în anul 1998. Din acelaşi an este artist păpuşar  la Ţăndărică. S-a făcut remarcată cu creaţii în spectacolele Regele cerb (Smeraldina) – la Studioul Casandra al UATC, Pinocchio (rolul Zâna), Pasărea albastră (rolul Mytyl), Bastien şi Bastienne, Dragostea celor trei portocale, Capra cu trei iezi (rolul principal), Alice în Tara Minunilor – la Teatrul Ţăndărică. A manuit şi interpretat cu păpuşa care o reprezenta pe Andreea Marin în emisiunea Surprize-surprize. Este si o apreciată solistă vocală, care apare în multe emisiuni TV. A colaborat foarte mult la Radio România (Teatrul National Radiofonic). Ref. Monica Tănase, Fetiţa care trage de o păpuşă pînă o face să rîdă, in Dilema Veche, august 2009, http ://agenda.liternet. ro/ articol/9630/Monica-Tanase/Fetita-care-trage-de-o-papusa-pina-o-face-sa-rida.html

CHELNĂRESCU, Liana – Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1957-1960. A jucat în Ursuleţii veseli, 1957.

CHELU-MADEVA, Florian – n. 21 martie 1952, Oradea. Studii: Liceul Teoretic; Scoala de Arta “Francisc Hubic”,  clasa prof. Bokor Barnabas. Activează la Teatrul de Stat Oradea din 1976. Compozitor, a lucrat pentru multe spectacole. 1989, Cenuşăreasa stă pe strada mea, Teatrul de Păpuşi Oradea. A realizat primul rock simfonic românesc în  1993, cu  Orchestra Filarmonicii din Oradea.

CHELU, Peter Ivan – pseudonim literar Jehan Calvus (n. 1955, Cluj Napoca). Peter Ivan Chelu a absolvit Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca. Artist păpuşar, autor total al spectacolelor sale (mânuire, scenografie, regie, text) a activat ca artist independent la Cluj. A fost ajutat de catre Kovács Ildikó care a supervizat spectacolele sale. In 1989 a emigrat în Austria. De atunci a activat în străinătate având propriul său teatru realizând numeroase spectacole cu care a participat la multe festivaluri internaţionale [Teatrul Peregrinului].  În 1988, a fost obligat să plece din ţară (împreună cu soţia şi trei copii mici), după ce i s-a interzis să mai dea spectacole, fiind bănuit că ar avea legături cu disidenţi din străinătate. S-a stabilit de atunci la Viena, unde pictează, scrie, face spectacole de marionete. Işi numeste propriul teatru Teatrul alchimic şi îşi construieşte spectacolele pornind de la simbolistica alchimiştilor. Ca scriitor se bucură de un imens succes international. Cartea lui a fost mai intai tipărită la Targu Mureş şi apoi tradusa în maghiara şi în alte limbi (Jehan Calvus, Bumgartes al II-lea, Editura Universal Dalsi, Bucuresti, Editura Arhipelag, Tirgu Mures, 1999, 344 pg.). Ref. Teatrul nr. 7-8/1987 [V. Ducea] Călătoria lui Hilarius în lumea poveştilor, prelucrare după W.Hauff, recital al unui original şi pasionat păpuşar, Ivan Chelu. Ref. opera literara: Simona Popescu, Emblemata lui Calvus, scriitorul închipuit http ://www.observatorcultural.ro/ Emblemata-lui-Calvus-scriitorul-inchipuit* article ID _5490-articles_details.html; Mihaela Ursa, ”Peripeţiile Păpuşarului în teatrul bibliotecii”, apărut iniţial în Vatra, 4-5/2001; Irina Petraş, ”Scriitorul închipuit sau despre marţieni”, în Cărţile deceniului 10, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003; Laszlo Alexandru, ”Imposibila întoarcere”, în Grîul şi neghina. Polemici şi alte eseuri, Chişinău, Editura Ştiinţa, 2002. ”Sunt peste tot acasă şi niciunde nu sunt acasă…”, interviu acordat lui Radu Ţuculescu, Tribuna, 11/2003. Doru, Pop, ”Ce a fost la început, oul sau imaginaţia” – despre o a doua carte a lui Jehan Calvus, intitulată Oul spart. Însemnările unui distribuitor de elixir (2008). Doinel Tronaru, Jehan Calvus, pus de europeni alături de Joyce, Borges si Greenaway, in  România Liberă, 11 ianuarie 2006. Site-ul lui Jehan Calvus: http ://www.jehancalvus.com/ [C.P.]

CHEREGI, Ileana – [Elena] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu, secţia germană si română. Roluri în spectacolele Cum au ajuns fluierul şi cobza la şcoala de muzică de Valentin Silvestru, regia Ion Hândoreanu, 1963, rolul Chitara; O fetiţă caută un cântec; Copilul din stele, regia Ion Hândoreanu, 1974; Şcoala iepuraşilor de Pencio Mancev, 1964, regia Hedwig Szaunig. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999; revista Teatrul nr. 4/1974 – O fetită caută un cântec. Copilul din stele, regia Ion Handoreanu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974

CHIFIRIUC, Sorin – n. 2 septembrie 1950, București. Studii: a absolvit Conservatorul din București la clasa de compoziție. Compozitor, interpret. (Ţăndarică, Râsul unei nopţi de vară, regia Alexandru Tocilescu). A cântat în numeroase formatii: Curtea Veche nr. 43, Iris, Domino, Sfinx, Roata, Electric Red Roosters, Doi Galbini și Ceata melopoică (condusă de Mircea Florian). [C.P.]

CHIHAIA, Mihai – n. 1. 03.1971, Liteni – Suceava. Artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău, din 1993. Roluri reprezentative: Uriaşul (Uriaşul pădurii ), regia Corneliu Dobrescu, Adam (în Facerea lumii), regia Brânduşa Zaiţa Silvestru, Doctorul, Popa, Ţiganul (în D-ale lumii cu Marioara şi Vasilache), regia Corneliu Dobrescu, Statuia (Regele Cerb), regia Doina Zotincă – Lăcustă vodă (în Sânziana şi Pepelea), regia Doina Zotincă, Porumbul, Zebra (Şoricelul şi Păpuşa), regia Radu Popovici. Premiul pentru cel mai bun rol masculin Ivan din spectacolul Ivan Turbincă, regia Laurentiu Budău – Gala internațională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani 2002 [O.V., C.C.]

CHILF, Nicolae –  n. 10 martie 1905, Târgu Mureş – 23 noiembrie 1985, Târgu Mureş. Studii: Conservatorul Orăşenesc din Târgu Mureş (1913-1923); Conservatorio  Giuseppe Verdi din Trieste (1923-1927); Ecole  musicale din Saint-Leu la-Foret (1931-1932); Ecole normale de musique din Paris (1932); Universita degli Studi Economici e Commerciali din Trieste (1923-1927). Compozitor, pianist, profesor. A gyava nyulacska (Iepuraşul cel fricos), piesă pentru păpuşi de  Kemeny Janos, traducere în limba română de Alexandra Mark, premieră Teatrul de păpuşi Oradea, secţia maghiară, decembrie 1956, versiunea originală; Târgu Mureş, decembrie 1958; Aventurile lui Buratino de Alexandru Mark după Alexei Tolstoi, premiera Teatrul de Păpuşi Tg. Mureş, 1961. [D.B.]

CHIMET, Iordan – n. 18 noiembrie 1924, Galați – d. 23 mai 2006, București. Studii: Liceul la Galați, bacalaureat în 1944; Facultatea de Litere și Filosofie, licența în 1948; Facultatea de Drept a Universității din București, absolvent în 1957. Scriitor, poet, eseist (Eroi, fantome, şoricei), traducător (Antologia inocenţei) remarcabil. Fiind persecutat din motive politice a putut publica de-abea după 1960. A colaborat cu un substanţial capitol la volumul Teatrul de păpuşi în România [1968, Ed. Meridiane]; a scris dramatizarea Vrăjitorul din Oz pentru Teatrul Ţăndărică [1968] şi piesa Peştişorul Arghir şi frumoasa Elena [Timişoara, 1980].

CHIOSE, Valentina v. ROMAN, Ina

CHIRA, Sorina – n. 17 .06. 1958, Sibiu. Studii: Liceul de Muzică şi Arte Plastice, promoţia 1977. Sculptor şi scenograf la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (Gong) din anul 1979. Sculptor: Der neugirerige kleine elefant / Elefănţelul curios, 1983 (scenografia Dan Fraticiu, regia Kovacs Ildiko); Povestea căluţului care şi-a pierdut culorile / Wie das pferdchen seine farben verlor de Zdanek Skorepa, traducere de Sanda Diaconescu, 1984, regia Andrei Gâlea; Albă ca zăpada/ Schneewitchen de Kovacs Ildiko, 1985; Inima Arlechinului, scenariu de Febus Stefănescu după Inimă de hartie şi Arlechinul şi pisica de Mircea Vaida, 1989; De-a viata, 1991, scenariul si regia Dan Hândoreanu; Scenografie: Chiţ-Miţ, regia Kovács Ildikó (1984), Poveste de seară, regia Călin Gănescu (1991), Der Frosch-König / Regele broasca (regia Lilly Krauss Kalmar 1995), Pruncul năzdrăvan (regia Mihaela Grigoraş, 1998); păpuşi la spectacolul Chiţ-Miţ de Kovacs Ildiko, 1984. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

CHIRIAC, Mircea – n. 19 mai 1919, București – d. 1 decembrie 1994, București. Studii: Conservatorul din București (1936-1945); licențiat în drept (1943). Compozitor, profesor. A compus muzica multor filme. A colaborat şi cu Teatrul Ţăndărică: Ileana Sânziana de Alecu Popovici şi V. Gafiţa, regia Margareta Niculescu, Ţăndărică, 1967. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1972, 1974), Medalia muncii, Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1966), Ordinul Meritul Cultural. [D.B.]

CHIRILĂ, Cătălina – n. 1984 Oradea. Studii: Liceul de Arte Plastice „Romul Ladea” din Cluj-Napoca, absolventă in 2003. In 2007 absolventă Universitatea de Arta şi Design din Cluj-Napoca, Grafică. In 2009 absolvent masterat, proiect de scenografie, Incredibila poveste a Regelui Clown, la Teatrul de Păpuşi „Puck”, regia Varga Ibolya. Scenografia, desene, Secretul Magic, regia Mona Marian,  Teatrul Puck Cluj-Napoca.

CHIRILĂ, Mona – v. MARIAN, Mona (Chirilă)

CHIRILĂ, Tudor – n. 10.12.1961, Oradea. Regizor artistic de teatru dramatic. In teatrul de păpuşi a pus în scenă spectacole valoroase, cum ar fi Motanul încălţat la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca – 1994, Ivan Turbincă, Ţărănoii, la Teatrul de Păpuşi Craiova,1997 (un spectacol de teatru dramatic, dar cu o lungă scenă de teatru de păpuşi integrată). A fost iniţiatorul şi organizatorul Galei Naţionale a teatrelor de păpuşi de la Cluj-Napoca în perioada în care era directorul acestui teatru (1993-1997). [C.P.]

CHIRPAC, Florin – n. 30.03.1956, Brăila. Studii: In perioada liceului a facut parte din Cercul de teatru condus de actorii Mircea Creţu şi Anca Alexandra. Absolvent al IATC, Actorie în 1980 (clasa Beate Fredanov). Actor, profesor de actorie. Din 1998 director al Teatrului de Păpuşi Cărăbuş din Brăila. A jucat la Teatrul de Păpuşi Cărăbuş  în Ursul păcălit de vulpe (regia George Popa), Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

CHIRVĂSUŢĂ, Mircea – n. 1938. Actor de teatru dramatic, a debutat la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare ca artist păpuşar [1958]. Ulterior a fost actor la Teatrul Municipal din Baia Mare si la Teatrul National din Târgu-Mureş.

CHITIC, Paul Cornel – n. 17 martie 1944, București – d. 8 iulie 2007. Dramaturg pentru teatrul dramatic, cunoscut pentru piesele sale de teatru al absurdului, jucate cu mare succes în anii 70. Critic de teatru și de arte plastice, eseist, membru al Uniunii Artiștilor Plastici şi al Uniunii Scriitorilor. A participat la foarte multe festivaluri de teatru de animaţie şi a scris  numeroase cronici dedicate acestei arte, cu importante referiri la scenografie. Premiul Uniunii Scriitorilor 1966 [C.P.]

CHIVESCU, Puia – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Piteşti, menționată pentru activitatea de instructor de păpuşari amatori în Teatrul nr.1/1963.

CHIVU-CĂTRUNĂ, Sofia Gabriela – v. CĂTRUNĂ, Sofia Gabriela

CHLADEK, Elvira – v. STANCIU CHLADEK, Elvira

CIBOTARU, Ion – v. CIUBOTARU, Ion

CICEU, Mihaiartist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. A jucat în Spărgătorul de nuci, regia Traian Savinescu, 2009, Amintiri din copilărie, regia Cornel Mititelu, Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu,  regia Oana Leahu, 2013

CINTEZĂ, Carmenartist marionetist la Teatrul Ţăndărică 1973-1974 (cursant la cursurile  speciale organizate de către Teatrul Ţăndărică 1972-1973).

CIOABĂ, Bogdan [Viorel] – n. 21 septembrie 1966, Dor – Mărunt, jud. Ialomiţa. Studii: Facultatea de Construcţii civile, industriale şi agricole, Bucureşti 1992- 1995; UNATC Bucureşti, Facultatea de Teatru, secţia Regie teatru, profesor Valeriu Moisescu, 1996; Master în management public – Academia de Studii Economice, Bucureşti 2007. Doctorand al Universităţii de Vest din Timişoara – Facultatea de Arte – Arte Vizuale. Regizor de teatru dramatic, cu numeroase premii şi proiecte internationale. A făcut regia spectacolului Povestea lui Sciun de Gabriela Popescu, Teatrul Aşchiuţă din Piteşti.

CIOBANU, Carmen Elena – n. 1983. Studii: Universitatea de Arte G. Enescu din Iaşi, secţia Arta  actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, absolvent in 2006. Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Baia Mare. A jucat în spectacolele În vis cu Mary Poppins, 2006, Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul din Iaşi; Spărgătorul de nuci, regia Traian Savinescu, 2009, Teatrul de Păpuşi Baia Mare.

CIOBANU, Cristina – n. 25.05.1956, Bacău. Studii: absolventă a Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” Bucureşti, clasa prof. Costel Badea. Scenograf. Intre 1981 şi 1984  angajată a Teatrului de Animaţie Bacău. Din 1994 scenograf la Teatrul Bacovia din Bacău şi colaborări cu Teatrul de Animaţie din acelaşi  oraş. Scenografia spectacolelor: O tragedie în… neamul de păpuşi, Lupul cu cizme, Cine sapă groapa altuia, Undeva pe pământ, Dulce Impărat, Oraşul mincinoşilor, Degeţica. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici, cu apreciate expoziţii de pictură. [C.C.]

CIOBANU, Lăcrămioara – n. 12.12.1956, Brăila. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1976-1985.

CIOBANU, Mariana – n. 8 septembrie, 1954, Stânceni (jud. Mures). Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Ariel din Braşov din anul 1975. Roluri importante: Zmeuţul din Stan Bolovan, Baba din Zâna Zorilor.

CIOBANU, N ona – n. 1972. Studii: 1995 – Absolventă a Academiei de Teatru şi Film Bucureşti,  Facultatea de Teatru,  Secţia – Regie de Teatru, clasa  profesorilor Dan Micu şi Silviu Purcărete.  Regizoare de teatru dramatic, cu montari în România, Irlanda, Marea Britanie, SUA şi  Mexic.1996 – Fondator şi director artistic al Fundaţiei Culturale  Toaca, împreună cu actorul şi scenograful Iulian Bălţătescu.  In 2005 regia spectacolului Orfeu sau cum sa te dezbraci  de pene (cu texte de Gellu Naum), producţie a Studioului  Toaca, spectacol care a avut premiera la Cambridge, a fost  prezentat cu succes la Norwich şi Colchester, Marea Britanie, la Dublin Fringe Festival, Irlanda, şi a fost în repertoriul Teatrului Foarte Mic Bucureşti în stagiunea 2005-2006. In acest spectacol există şi momente cu păpuşi, realizate de Liliana Gavrilescu.

CIOBOTARU, Anca Doina – n. 20 aprilie 1966, Iaşi. Studii: absolventă a Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, secţia Arta Actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, iunie 1995. Doctor in Teatru, Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, 2006. Stagii de pregătire profesională: Cursul  de  formare în meloterapie “Music therapy and new educational point of view”, organizat de “International Organization for Development and Research in The Art – Humus AIRSA” Italia şi Asociaţia “ALEXIOS” Iaşi, derulat în perioada 20 – 30 decembrie 2002 etc. 1995 – 1996 – actor liber profesionist, realizator al spectacolului de păpuşi Întâmplări de primăvară, jucat în grădiniţe şi şcoli ieşene; 1996 – 2003 – profesor de teatru, iniţiator şi coordonator al cercului “Teatru destinat copiilor cu nevoi speciale” în cadrul Palatului Copiilor Iaşi; 1996 – 2001 – actor păpuşar, colaborator al trupei “Prichindel”; din 2001 – cadru didactic al Universităţii de Arte “G. Enescu” Iaşi; Cadru didactic asociat al Colegiului “Prohumanitas” – titular al cursului de “Ludoterapie şi activităţi de expresie”, în perioada ianuarie-iunie 1999; Formator local şi judeţean în cadrul Casei Corpului Didactic Iaşi  –  stagiul de formare/ perfecţionare “Păpuşa – mijloc de comunicare”, în anul şcolar 1997- 1998; din 2001 – cadru didactic al Universităţii de Arte “G. Enescu” Iaşi; şef catedră la specializarea Arta Actorului Mânuitor de păpuşi şi marionete (Departamentul Teatru); Iniţiator al proiectului de utilizarea păpuşii de teatru în Terapia Tulburărilor de Limbaj, aplicat în Şcoala Speciala “C-tin Păunescu”, Iaşi, din septembrie 2000; organizator al Cabinetului de Arterapie; Coautor al stagiului “Artă şi expresie în terapia copiilor cu nevoi speciale” organizat de Asociaţia “Alexios ” Iaşi şi Centrul Diecezan Caritas Iaşi- septembrie/decembrie 2003 şi la  Centrul Diecezan Caritas BACH Cluj Napoca, decembrie 2004.  A realizat numeroase emisiuni cu păpuşi pentru televiziune – Tele M Iaşi. Autoare a numeroase articole despre teatrul de păpusi (v. Bibliografia).  Spectacole jucate în cadrul trupei Prichindel Iaşi – regizor Constantin Brehnescu (1996 – 2002) (Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei şi fata moşului, Rătăciţi într-o poveste, Vasilache şi Mărioara în vacanţă, O oră de joacă, Albă ca Zăpada). A realizat regia recitalului păpuşăresc Întâmplări de primăvară, adaptare după George Topîrceanu şi a numeroase spectacole de scoală cu studenţii, prezentate cu succes în numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. Membru al WAP – Praga.

CIOFU, Constantin – actor, artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi, în echipa din 1973 care a contribuit la redefinirea profilului instituţiei. A jucat în Fram, ursul polar, regia Constantin Brehnescu; Patria, regia Cătălina Buzoianu; Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975); Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu. Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, regia Constantin Brehnescu. Ref. revista Teatrul nr. 5/1973. Patria, regia Catalina Buzoianu. Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu. Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, in Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr.  11/1975. [C.P.]

CIOFU, Ecaterina – n. 21.07.1988. Studii: 2002–2007, Colegiul naţional de Arte “Octav Băncilă” secţia Teatru; 2007–2010 Facultatea de Compozitie, Muzicologie, Pedagogie  Muzicală si Teatru din cadrul Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, secţia Artele Spectacolului; 2010–2012, masterand la Facultatea de Compozitie, Muzicologie, Pedagogie  Muzicală si Teatru din cadrul Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi,  secţia ,,Artele Spectacolului”. Actrită, artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi din 2010 (colaborator). 2011- actor al trupei de teatru Puppets Art Time. Roluri în Fram, ursul polar, regia Constantin Brehnescu, Dumbrava minunata, regia Ion Ciubotaru; Cartea junglei, regia Oana Leahu. In facultate a jucat în spectacolele: 2010 – La Moşi (colaj de scenarii), La Circ, adaptare după  ,,Ultima oră” de Ion Minulescu, la Universitatea de Arte G. Enescu, Iaşi (spectacol de marionete; regia Anca Doina Ciobotaru; rol: Clown); 2010 – Dincolo de Umbre, la UA “G. Enescu”. Spectacol de pantomimă, mânuire păpuşi şi blacklight. Scenariu propriu  în colaborare cu Dumitru Georgescu si Ioana Iordache. Roluri: Mim, Ea;  2010 – Dragoste, păţanii şi hohote de râs (Commedia Dell’Arte), scenariu de Anca Zavalichi, la UA “G. Enescu”, regia Emil Coşeru; Rol: Coralina; 2009 – Scufiţa Roşie, adaptare de Ion Agachi, la Universitatea de  Arte “G. Enescu” Iaşi. Spectacol de Marionete; regia Anca Doina Ciobotaru;  roluri: Mama, Bunica; 2009 – La Anul -scenariu de Toma Hogea, la UA G. Enescu. Spectacol de păpuşi; regia Toma Hogea. Roluri: Albinuţa, Fluturaşul, Copacul, Fulgul, Ghiocelul; 2008 – Povestea neştiută a lui Irod Împărat după G. Călinescu,  la UA “G. Enescu”. Spectacol cu măşti şi  păpuşi supradimensionate; regia Anca Doina Ciobotaru. 2008 – Degeţica după H.C.Andersen, la UA “G.  Enescu”; spectacol de păpuşi, regia Toma Hogea; rol: Degetica. Premiul pentru ,,Cea mai bună tânără actriţă, pentru spectacolul Dincolo de umbre, laureată la secţiunea grup, la Gala Tânărului Actor HOP, Mangalia  2010. Diplomă UNITEM (Uniunea Teatrală din Republica Moldova), la Gala Spectacolelor Studenţeşti din Chişinău, pentru spectacolele “La Anul” şi “Dincolo de Umbre” – 2010; Premiu colectiv de debut, la Festivalul Internaţional de Teatru de Animaţie  “Gulliver”, pentru spectacolul “Degeţica” – 2008. Premiul I la Concursul de Declamatiune sonete, Festivalul de creatie  ,,Mihai Codreanu” Iaşi – 2007. [O.C.]

CIOLAN, Ion – n. 4.11. 1977, Tiraspol – Rep. Moldova. Studii: Absolvent al Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi, Secţia Păpuşi/Marionete, 1999. Ca student – interpret într-un spectacol de Commedia ‘dell’Arte şi în “Intoarcerea lui  Ulise” – a participat la Festivalul Internaţional ai Teatrelor de Păpuşi de la Viena.   Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în 1999. Din anul 2000, actor şi artist păpuşar la Constanţa, unde a realizat cu succes roluri importante, ca cel principal din Sinbad Marinarul, Alladin şi lampa fermecată (regia Cristian Pepino). Alte roluri în Visele, Turandot (regia Mihai Constantin Ranin), Inimă rece (regia Vasile Gherghilescu) etc. Ca student a jucat în spectacolul Teatrului Naţional Iaşi, cu piesa “Cabala Bigoţilor” de Bulgakov. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

CIOLPAN, George – n. 25.09.1955, Hagimuş, Căuşeni, Republica Moldova. Studii: Institutul de Teatru, Muzica si Cinematografie din Leningrad (azi Sankt Petersburg), Secţia actorie (1972-1976); specializare la  Şcoala de pantomimă Mime corporel dramatique de Paris (1994). Actor şi regizor de mişcare scenică la Teatrul Luceafărul din Chişinău între 1978-1994, cu intermitenţe în care a prezentat spectacole ca liber profesionist, artist păpuşar şi mim la Teatrul Arlecchino din Braşov din 1994. Spectacol de referinţă: Pescarul şi Norocul său. [St.D.F.]

CIONCA, Maria artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici) din 1951. A făcut parte din prima echipă a teatrului. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior  de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.

CIONCA, Silvia artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici). A făcut parte din prima echipă a teatrului. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior  de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.

CIOROABĂ,  Aurora – n. 20.03. 1947, Făgăraş, jud. Braşov. Studii: Cursuri perfecţionare Bucureşti. Artist păpuşar între anii 1965 – 1999 la Teatrul de Animaţie Licurici din Bacău. Roluri reprezentative: Fata moşului (în Să-ncălecăm pe-o căpşună), regia Petru Valter, Domniţa (în Harap Alb)- regia Petru Valter, Fatma (în Povestirile lui Hakim), regia Radu Popovici, Bunica (în Dumbrava minunată), regia Petru Valter, Motanul (în Motanul încălţat),  regia M. D. Atanasiu, Sarsailă (în Dăni Prepeleac) – regia Petru Valter, Pinguinul, Călugarul (în Fantezii), regia Petru Valter, Vizitiul (în Punguţa cu doi bani), regia Petru Valter, Radu (în Cum poţi să dai de dracu), regia Petru Valter, Vrăjitoarea (în Hänsel  şi Gretel) – regia Stelian Preda, Pit (în O rază de soare) – regia Petru Valter. O deosebită activitate în instruirea echipelor de amatori (numeroase premii). Regie: Floarea recunoştinţei, Capra cu trei iezi la Teatrul de Animaţie Licurici din Bacău. [C.C.]

CIOROBOREANU, Mihai – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

CIORTEA, Emilian regia spectacolelor Aventură în savană de Toma Biolan; Teatrul Aşchiuţă din Piteşti. Hotarul basmelor de Mariana Tănăsescu – Teatrul Aşchiuţă din Piteşti.

CIOTLĂUŞ, Eugenia – [măritată RUSU] – n. 1954 [?]. Regizor, artist păpuşar. A activat la Teatrul Ariel Tg. Mureş în perioada 1974 – 1987. Roluri importante: Pui de om în Pui de om de Victor Eftimiu; Prinţesa din Prâslea cel Voinic şi merele de aur şi Elefănţelul  în Elefănţelul curios de Nina Cassian. Premii: 1986, premiu de interpretare la Festivalul Naţional cu Pui de om. Intre 1981 şi 1987 a realizat şi 11 spectacole ca regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare, unele jucându-se şi acum (Isprăvile lui Păcală, Elefănţelul curios, Scufiţa rosie, scenografia Ida Grumaz, Ursul  păcălit  de  vulpe, Cocoşelul îngâmfat de S. Marşak – 1981; Cei trei purceluşi de Jiri Janos – 1982; Lupul cu cizme de S. Prokofieva; Punguţa cu doi bani de Ion Creangă, 1983; Alba ca zăpada după Fraţii Grimm, scenografia Doina Levintza; Motanul încălţat, 1984; Fata babei şi fata moşneagului 1985; Puiul de veveriţă de Ion Vlasiu etc.). S-a stabilit apoi la Bistriţa unde a fost profesoară de teatru la Şcoala Populară de Artă. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Tip şi Top, regia Maria Mierluţ.

CIUBCĂ, Vasile artist marionetist la Teatrul de Marionete al lui Theodor Nastasi de la Cernăuţi  în 1928 în spectacolele Directorul de scena; Bastien şi Bastienne. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, 1999.

CIUBOTARU, Cristina [-Anca; GROZDAN] – n. 18.12.1948, Iaşi. Studii: Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii Al. Ioan Cuza din Iaşi în 1974. Artist păpuşar şi actriţă remarcabilă la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Roluri în: Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu, 1975; Fram, ursul polar, 1980; Mary Poppins, 1984, etc. A realizat numeroase roluri în special ca actriţă care i-au adus numeroase premii naţionale şi internaţionale, cum ar fi Premiul ATM pentru interpretarea rolurilor Prinţesa mofturoasă din Aventură în codru şi Tom Canty din Prinţ  şi cerşetor – 1985, Diploma de onoare şi medalia Festivalului Internaţional de la Rodez (Franţa) pentru rolul Dina din spectacolul cu piesa Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu. Diploma pentru întreaga activitate artistică 2005, la Festivalul Gulliver de la Galaţi pentru Cristina Anca Ciubotaru. Intre 1993-1997 colaborează cu Academia de Arte din Wolfburg – Germania – unde realizează regia la trei piese pentru copii: Prinţesa fricoasă, Kasperl şi Gretel, Dracul păcălit. A jucat şi în alte spectacole ale Teatrului pentru Copii şi Tineret din Iaşi la care a avut o contribuţie actoricească remarcabilă, cum ar fi Fram Ursul polar, regia Constantin Brehnescu, Povestea oraşului fără iubire, regia Sorina Mirea etc. Din 1998 este conf. univ. dr. la Academia de Arte din Iaşi. Membră UNITER şi Uniunea Scriitorilor din România. Meritul cultural în grad de cavaler. Este şi autoarea unor cărţi pentru copii. Ref. Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; La Teatrul Luceafărul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroseno, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr.  11/1975; Fram, ursul polar, Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, 1980, revista Teatrul nr. 7-8/1980. Teatrul, 2/1984, Mary Poppins. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revăzută si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O. C.]

CIUBOTARU, Florica – n. 1920 [?] Artist păpuşar tradiţional popular din Piatra Neamţ, participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974, unicul caz de femeie interpretă a acestui spectacol tradiţional. Utiliza, conform tradiţiei, “maşina”, [pivetta] acel aparat tradiţional cu ajutorul căruia păpuşarii îşi realizau unele dintre vocile personajelor.  Ref. Teatrul nr. 11/1974. [M.C.]

CIUBOTARU, Ion- n. 1920 [?] Artist păpuşar tradiţional popular din Piatra Neamţ, participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Prezenta scurte scene inspirate din folclorul local (Căiuţii, Capra, Jocuri moldoveneşti) sau creaţii originale (Ginerele şi mireasa, Ursul şi ţiganul, Dans african). Ref. Teatrul nr. 11/1974, Gong – almanahul revistei Teatrul ,1982. [M.C.]

CIUBOTARU, Ion – [CIBOTARU] –  n. 1958, Republica Moldova. Studii: Teatrul Academiei de Stat “Evghenii Vahtangov” Moscova, cursul superior de regie Teatru dramatic. Regizor la Teatrul “Luceafărul” Iaşi, din 1997, unde a montat cîteva zeci de spectacole pentru copii şi tineret: Dragonul după E. Şvarţ, Albă ca Zăpada, Dănilă Prepeleac după Ion Creangă, Amintiri din copilărie după Ion Creangă, O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale, Romeo şi Julieta după W. Shakespeare, Vrăjitoarea pofticioasă de Dan Lungu, Albinuţa după Grigore Vieru, Dumbrava minunată după M. Sadoveanu, O harababură după Ion Sava, Capra cu trei iezi după Ion Creangă. A mai lucrat la Teatrul “Mihai Eminescu” Botoşani, Teatrul “Andrei Mureşanu” Sf. Gheorghe, Teatrul de Stat Oradea. O harababură! după Ion Sava, 2012, a obtinut Premiul şi trofeul pentru cea mai bună creaţie artistică la Festivalul Mondial al Artei Păpuşăreşti, Praga, 2012. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

CIUCESCU, Viorel – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

CIULEI, Liviu – n. 7.07.1923, Bucureşti, d. 2011. Studii: Absolvent al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti şi al Institutului de Arhitectură din Bucureşti. Mare regizor, scenograf şi actor român de teatru şi film. A semnat decorurile a trei spectacole la Teatrul Ţăndarică (O călătorie prin ţări minunate de Vl. Poliakov, regia N. Massim –1949, Harap Alb,  regia N. Massim -1950, Mălina şi cei trei ursuleţi de Mioara Cremene, regia Renée George Silviu – 1951).  În spectacolul Bibi Aişa (1952) a înregistrat vocea unui personaj. [C.P.]

CIUPE, Irina – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea în 1960. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960.

CIUPE, Mihai – n . 21 august 1966, Cluj Napoca. Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu, Cluj-Napoca (1990). Scenograf. A fost scenograf la Teatrul National din Cluj-Napoca, colaborand cu regizori importanti: Gabor Tompa, Alexandru Dabija, Iulian Visa, Mihai Maniutiu, Victor Ioan Frunza. Profesor asociat la School of Theater + Dance, Florida, SUA. A realizat la Teatrul de Păpuşi din Cluj–Napoca scenografia spectacolului Dănilă Prepeleac, 1991. Impreună cu Eugenia Tărăşescu semneaza si scenografia spectacolului Oximoron, regia Alexandra Sofronea, Teatrul de Păpuși “Puck”, Cluj Napoca, 2010. George Kimberly Scene Design Award si Oren Parker Award in Design and Production. Ref. Teatrul azi, nr. 12/1991.

CIUPE, Teodor Th. – născut în 1933 la Constanţa – d. 2010. Studii: A absolvit în 1958 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secţia scenografie, în acelaşi an fiind angajat la Teatrul Naţional din Cluj. Scenograful a obţinut mai multe burse de studiu în Germania. Ca scenograf, a colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca. El a colaborat în teatrul dramatic cu regizori importanţi, între care György Harag, Alexandru Tatos, Alexandru Dabija, Vlad Mugur, Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu, Radu Afrim, Mona Chirilă, Sanda Manu. [C.P.]

CIURLIN, Melania   – Studii: 2003 – Colegiul National “Elena Cuza” – Craiova, atestat limba franceză; 2008 – Scoala de artă – Bucuresti, secţia Actorie; 2007 – Universitatea Natională de Artă Teatrală si Cinematografică “I.L.  Caragiale” Bucuresti. Actrită, artist păpuşar. A jucat si în trupa particulară Hai-hui.

CÂMPEANU, Eugen – Regizor. A realizat regia artistică la 30 de spectacole  la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare, între anii 1958-1970 (Vrăjitorul din Oz, Ariciul albastru etc.) şi scenografia la 19 spectacole. 1959 – Poveste de iarnă de P. Vasilescu şi Z. Stanca, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Să facem cunoştinţă, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Ursuleţii veseli, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Artiştii pădurii, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Micii muşchetari, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Motanul încălţat, dramatizare de Ioona Raushan, dupa Charles Perrault, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; 1960 – Clopoţeii minciunilor, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Căsuţa din câmpie, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Aventură în cosmos, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; 1961 – Împarateasa perie de dinţi de Valentin Silvestru, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; De ce a avut macul supărări de Valentin Silvestru, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Sfadă în casa de Valentin Silvestru, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Razvrătiţii si Drepturi egale de Valentin Silvestru, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu; Povestiri Creangă (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe) de Ion Creanga, regia şi scenografia Eugen Câmpeanu  etc.

CÂMPEANU, Florin –  Artist păpuşar Teatrul de Păpuşi din Galaţi în 1975. Ref. Pasarea albastra, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975

CÂMPEANU, Lidia – Artist păpuşar Teatrul de Păpuşi din Baia Mare în 1972. Ref. Teatrul nr. 3/1972 – Flinta si un cal rosu de Zaharia Olteanu, regia Mircea Petre Suciu.

CÎNTEC, Oltiţa – n.17.12.1962, Deaj – Mureş. Studii: Absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi – 1984. 1991-1992 – Audient al cursului DES 07 “La mise-en-scene théâtrale en Europe orientale” la INALCO, Paris sub îndrumarea prof. univ. M. Abensour. 1998 – Stagiu de documentare la Teatrul muzical Vejle-Danemarca (instituţie de spectacole privată) în cadrul unui program finanţat de Comunitatea Europeană. 2000 – Cursant al Programului de pregătire specializată în management cultural organizat de Uniunea Europeană prin programul Phare. 2002 – 2003 – Bursier CopyRo, pentru realizarea cercetării “O istorie a cenzurii în teatrul ieşean”. 2005 – Doctor în Arte, specializarea Teatrologie (Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi), 2006 – Stagiu de documentare profesională în arhiva Teatrului LA MAMMA –New York. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru AICT – Secţia română (1999), al cărei secretar general este din 2009 şi al Uniunii Scriitorilor din România. Din 2004, profesor asociat la Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie Muzicală şi Teatru, Departamentul Teatru (curs de Teatrologie şi de Management şi marketing cultural). Selecţioner al mai multor festivaluri de teatru din ţară, membru în juriile unor festivaluri de teatru din Bucureşti, Galaţi, Piatra Neamţ etc. Din 1990, secretar literar al Teatrului Luceafărul din Iaşi, apoi director artistic al acestui teatru si al Festivalului Internaţional de Teatru pentru Publicul Tînăr (FITPT), unica manifestare de gen din regiune şi una dintre puţinele din România de asemenea amploare. Ca director artistic s-a axat pe orientarea către noi mijloace de expresie artistică (animaţie computerizată, expresie corporală, video, noi tipuri de păpuşi şi sistem de mînuire) realizate şi prin colaborarea cu artişti importanţi ai domeniului (Cristian Pepino, Cristina Pepino, Alice Barb, Adriana Grand, Konrad Dworakowski, Bogdan Drăgulescu, Daniela Drăgulescu, Radu Alexandru Nica, Florin Fieroiu etc.) A iniţiat şi coordonat mai multe proiecte printre care dramatIS, serie de spectacole-lectură pe texte de autori ieşeni, concretizat în Antologia dramatIS (Bucureşti, Cartea Românească, 2008)-Premiul pentru cea mai bună antologie la Tîrgul Internaţional de Carte LIbrex, ateliere de scriere dramatică etc. A scris şi publicat numeroase articole despre teatrul de păpuşi în Cronica, Timpul, Rampa, Scena, Teatrul azi, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Scena.Ro, Critical Stages etc.. Este autoarea a zece cărţi de istorie a teatrului, de teatrologie, antologii, traducerii; printre ele: Teatrografii (Editura Timpul, 2008), Premiul USR pentru cartea de teatru; Hermeneutici teatrale (Editura Niculescu, 2010), Premiul USR pentru cartea de teatru; Silviu Purcărete, privirea care înfăţişează (Editura Teatrul Azi, 2011), a unor monografii ale Teatrului “Luceafărul”, prima apărută în 2000, pentru care a primit Premiul Special pentru Cartea de Teatru acordat la Bucureşti, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale” de Asociatia Internatională a Criticilor de Teatru-Secţia română, a doua ediţie apărută in 2010. 2009 – Premiul pentru management cultural – pentru Oltiţa Cântec la Festivalul Internaţional „Bucurii  pentru copii. Spectacole de colecţie” Bucureşti. 2004 – Ordinul şi medalia Meritul cultural clasa I. Nominalizată la Premiul de critică teatrală al UNITER, în 2005 şi 2013. Dramatizarea realizată după Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu a obţinut Premiul pentru cea mai bună dramatizare la Festivalul Internaţional Puck Cluj Napoca 2012. [C.P.]

CÂRLAN, Lenina director la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1953.

CÂRCU, Victor – n. 1947, Timişoara. Studii – Facultatea de Filologie, engleză, Universitatea Timişoara, 1980-1985. A activat ca regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Timişoara unde s-a remarcat ca un regizor novator (Ultima Licornă -1981,  Ivan Turbincă – 1981, Croitoraşul cel viteaz – 1981, Dacica, Vasilache şi Mărioara), creaţia sa ilustrând teatrul de avangardă din ţara noastră. In 1983 a realizat la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare spectacolul Joaca. Jocul de păpuşi al doctorului Faust de Victor Cârcu la Teatrul Merlin din Timişoara. A emigrat în Germania. Ref. Teatrul nr. 7-8/1983; revista Teatrul nr. 3/1981, Croitoraşul cel viteaz [C.P., C. Pop]

CÂRLIG, Mircea – n. 19.04.1946, Bârlad – Vaslui. Studii: Cursuri CSPC. A mai învăţat arta teatrului de păpuşi şi de la Marcela Fenato şi Nicolae Drăghia. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Ploieşti din 1966. A realizat numeroase roluri (peste 150) dintre care amintim pe cele  din spectacolele: Stan Păţitul (rolul Chirică), Elefănţelul curios (rolul Şarpele), Secretul Pădurii bătrâne (rolul Matteo), Leopardul de argint (rolul Leopardul). [C.P.]

CÂRNAT, Vasile – Artist păpuşar la Teatrul “Merlin” din Timişoara. A jucat în 2007 în Jocul de Păpuşi al Doctorului Faust, regia Victor Cârcu.

CÂRSTEA, Iulia – [n. PITIGOI]n. 17. 05. 1954, Târgu-Mureş. Studii: Curs de iniţiere CSPC. Valoros artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri din Craiova din 1981 unde a realizat până în prezent peste 66 de roluri în spectacole ca Punguţa cu doi bani, SOS, Un vis adevărat, Legenda ciocârliei, Cavalerii mesei rotunde, Pinocchio, Inimă de piatra (Mama), Cartea cu Apolodor, Capra cu trei iezi, Cenuşăreasa , Motanul încălţat , Alice în lumea papusilor, Amnarul, Mica Vrajitoare, Soricelul si balerina de portelan, Albă ca zăpada, Harap Alb, Invitatie la joaca, Cantaretii din Bremen, Răţusca cea urâtă, De-a Scufita Rosie, Frumoasa si bestia, Sarea în Bucate etc. A realizat şi regia spectacolului Albă ca zăpada (1999). Ref. Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, în Teatrul 1/1982;

CÂRSTEA SIMION, Ileana – …Regizor de teatru dramatic, profesoară de teatru. A pus în scenă numeroase spectacole, mai ales pentru copii, la Teatrul Ion Creangă, Teatrul Excelsior etc. A pus în scenă la Teatrul Cărăbuş din Brăila Muşchetarii Măgăriei Sale de Ion Lucian, iar la Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti, Albă ca zăpada.

CLINCIU, Gheorghe – [Gigi; mai apare într-o cronică cu numele, eronat, Gigi CLENCIU]. A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Piteşti. A jucat în Scoala din pădure de G. Landau – 1958, regia Aurel Anchidin; Soldăţelul de plumb de Sacha Lichy, 1981. Ref. revista Teatrul nr. 4, anul III, aprilie 1958;  Teatrul, nr. 3/1977. Soldătelul de plumb de Sacha Lichy, in revista Teatrul nr. 10/1981.

COBAR, Nell – [BARASCH, Corneliu] – n. 31 decembrie 1915, București — d. 26 iulie 1993. Nu a urmat studii superioare. Cunoscutul caricaturist a fost şi autorul unor piese de teatru de păpuşi (Atelierul de păpuşi – 1949, Fetiţa pădurii, în colaborare cu Sadi Rudeanu – Timişoara – 1949). A debutat ca desenator în cinematografie în anul 1939. Primul desen animat l-a realizat în anul 1940, o reclamă pentru ciorapi. Nell Cobar a realizat peste 40 de filme de animație. El este creatorul popularului personaj de desene animate “Mihaela”. Pentru “Mulțumesc, Mihaela”, Nell Cobar a obținut un premiu în anul 1971 la Festivalul de film pentru copii de la Veneția. [C.P.]

COCOREANU, Corina – artist păpușar la Teatrul Merlin din Timișoara, a jucat în Albă ca zăpada, regia Ileana Stana.

COCULESCU, Traian – A pus în scenă ca regizor în 1949 Ţăndărică şi Tibică la Teatrul de Păpuşi din Craiova.

CODOIU, Valentin n. 7 aprilie 1955, Coroisânmărtin, județul Mureș. Studii:  a  absolvit în 1979 Academia de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din  București, la clasa maestrului Corneliu Baba. Este membru UAP București și a participant la numeroase expoziții naționale și internaționale. Scenografia Gulliver de Constantin Cubleşan, după J. Swift,  regia Bogdan Ulmu, Teatrul Puck Cluj-Napoca; Ursuletul Winnie Pooh, regia Kovács Ildikó, Teatrul Puck Cluj-Napoca, secţia maghiară. A realizat scenografia a numeroase spectacole de opera și teatru dramatic in tară și in străinătate. În 1987 a emigrat în Franța unde își continuă activitatea de pictor și  scenograf.

CODOREAN, Sonia – v. PAL CODOREAN, Sonia

CODREANU, Dan – n. 1989. Studii: absolvent UNATC, secţia Păpuși/Marionete, 2012. Premiul pentru debut, festivalul Puck Cluj-Napoca, Buzunarul cu paine de Matei Visniec, regia Cristian Pepino. Premiul „Vedetele de mâine”, Festivalul Gulliver 2012. Premiul colectiv pentru cel mai bun spectacol trupei de teatru UNATC Bucureşti (Eliza Păuna, Bettina Schicht, Dan Codreanu, Olga Ioana Bela, Robert Gutunoiu) la Festivalului ContemporanIS, 2013; Premiul de interpretare la acelasi festival. Artist păpuşar la Teatrul Tăndărică din 2012, roluri în Frumoasa din Pădurea adormită, Rapunzel, Fata babei şi fata moşneagului.

COHERŢ, Gheorghe Artist  păpuşar la Teatrul de Păpuși din Timişoara în 1981. A jucat în Croitoraşul cel viteaz, regia Victor Cârcu. Ref. revista Teatrul nr. 3/1981, Croitoraşul cel viteaz.

COITA, Nistor – 29 martie 1943, Oravița. Studii: Academia de Arte Ion Andreescu, Cluj-Napoca, 1968 Membru al Uniunii Artistilor Plastici din 1970. Conferențiar la Universitatea de Arte Bucureşti, Catedra de Grafică. A activat ca scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea în anul 1962. A realizat aici scenografia spectacolelor: Şcoala iepuraşilor, Toc Năpârstoc şi Tiţa-Fetiţa, Croitoraşul cel isteţ. [C.P.]

COJAR, Ion – n. 9 ianuarie 1931, Recaș, județul Timiș – d. 18 octombrie 2009, București. Cunoscutul regizor de teatru şi profesor a pus în scenă la Teatrul Aşchiută din Piteşti spectacolul Şi una şi alta de Alexe Marcovici, scenografia Irina Borovschi.

COJIC  Ildikó [NOVÁK] n. 11.05. 1962, Tg. Mureş. Studii: Absolventă UAT Tg. Mureş secţia Teatrologie, 2006. Artist  păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din 1990. Lector universitar doctor la UAT secţia Păpuşi. Roluri importante în spectacolele: Aventurile lui Winnie Pooh de A. Al. Milne – rolul Purceluşul, Oh, Romeo… Oh, Julieta… de Antal Pál – rolurile Dădaca, Drăcuşorul; Petrică şi drăcuşorul de Haller I. József – rolul Şoricelul. Teza de doctorat cu titlul S-a făcut odată un teatru de păpuşi- capitole din istoria teatrului de păpuşi din Târgu Mureş (1949-1975) este rezultatul unei cercetări bazată pe preţioase mărturii orale mai ales.

COJOCARU, Fifi – v. KLEIN COJOCARIU, Fifi

COJOCARU Florica şi Nicolae Cojocaru artişti păpuşari din Piatra Neamţ. Iosif Herţea descrie astfel sistemul lor de constructie: “…Cu ajutorul unei claviaturi ridicau tijele ascuţite în care se legănau şi învârteau păpuşi; forma de teatru de iarmaroc atestată în secolul al XVIII-lea în Balcani…” Au prezentat spectacolul lor la festivalul de la Muzeul Satului, 1974. Ref. Herţea, Iosif, Păpuşarii de altădată, în Datini nr. 4-5/1993

COJOCARU, Gheorghe –  n. 27 aprilie 1928, Corjăuţi – Pomârla – d. 2002. A fost profesor de muzică la Liceul Pedagogic din Botoşani timp de 30 de ani, dirijor al corului şcolii, dirijor al Coralei „George Enescu” şi al corului bărbătesc din Flămînzi. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din 1986. CompozitorBaladă pentru Ana, Teatrul de Păpuşi Vasilache Botoşani.

COJOCARU, Nicolae – v. COJOCARU Florica si Nicolae Cojocaru

COJOCARU, Vasile – n. 1949 – d. 2010, Constanta. Studii: Absolvent UNATC Actorie în 1974. Actor, poet cu numeroase volume publicate. Actor la Teatrul Dramatic Constanţa 1974 – 2009. Director al Teatrului „Ovidius” în perioada 2000-2002 şi al Teatrului Dramatic Constanţa în perioada 1990 – 1992. A scris piesa O călătorie fără egal, jucată la Teatrul Elpis din Constanţa şi scenariul recitalului Păpuşa – prietena mea pentru Aneta Forna-Christu (regia Mona Chirila). [C.P.]

COLDEA, Emilia – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Das Tapfere schneiderlein / Croitoraşul cel viteaz, 1956; Plici şi Plici-Plici, regia Ion Hândoreanu, 1957. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

COLOMPAR, Natalia [Beatris] – n. 19.06.1970, Semlac (Arad). Studii – Liceul economic; Curs Pascal Demarais. Este fiica muzicianului de jazz Andrei Colompar. Acesta a compus imnul Festivalului International de Arta Neconventionala “La Strada” intitulat “Păpuşarii” textul fiind scris de Natalia Colompar. Artist păpuşar la Teatrul Gong din Sibiu din anul 1991, unde a realizat până în prezent peste 32 de roluri. A jucat în De-a viata, 1991, scenariul şi regia Dan Hândoreanu; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Am medwischer Margretimarkt / Peripetii în targ (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Să râdem cu To-Bi-Ki (regie, scenariu, Monica Baldea), 1998; Romeo şi Julieta de Willian Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998 (rolurile Capulet, Lady Capulet, Mercutio, Baltazar); Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin. Muzica spectacolului O poveste cu of de Dan Fraticiu, 1992. Susţine şi concerte de jazz în ţară şi străinătate. Are numeroase premii pentru compozitiile ei. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999; despre concerte in Italia v. http ://www.centrobalducci.org/easyne2/LYT.aspx?Code=BALD&IDLYT=359&ST=SQL&SQL=ID_ Documento=1376.

COLŢEANU, Anca Maria – n. 25. 05. 1974.  Studii: Absolventă a UATC – Secţia Regie de teatru în 1998. Regizoare de teatru. A pus în scenă la Teatrul Ariel din Tg. Mureş un interesant spectacol după Făt-Frumos din lacrimă de Radu Macrinici (1999). Din 2006, director artistic la Media Pro Pictures. Este director artistic al Colour Theatre Company din anul 2010, a fost director artistic la Teatrul “Marin Sorescu” din Craiova din 2003 pana in 2005, scenograf la MCM Romania (2000-2001), regizor artistic la ,,Teatrul din turn” -Sighișoara (1998-2000).

COMAN, Mihai Artist păpuşar la Teatrul Gong din Sibiu din 1982. A jucat în Oglinda sufletului, scenariul si regia Bogdan Drăgulescu, Sibiu, 1995. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

COMAN, Sorin – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov.

COMINO, Natalia – [eronat, CAMINO în blogul lui Antonescu despre filmul de animaţie] – n. 1934?. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi al Armatei (1953-1956), unde era regizor Claudiu Cristescu. A jucat şi la Ţăndarică, în spectacolul Umor pe sfori, ca marionetistă. A emigrat în Argentina.

COMIŞEL, FLORIN – n. 10 aprilie 1922, Ploiești – d. 7 octombrie 1985, Bucuresti. Studii: Conservatorul din Bucureşti (1939-1948). Compozitor, autor al mai multor operete, folclorist, dirijor la ansamblul Rapsodia română. A realizat muzica spectacolelor Capra cu trei iezi, Teatrul de Marionete Arad – 1954, Fetiţa cu chibrituri, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1975, libretul de Angel Cârstea (după H.C. Andersen). Artist emerit al RSR, Ordinul Muncii, Steaua României. [D.B.]

COMLOŞAN, Nela – Actriţă de teatru dramatic. A fost primul director al Teatrului de Păpuşi din Brăila (1951, şef de secţie, deoarece această instituţie a fost înfiinţată oficial ca secţie a teatrului dramatic) şi a semnat regia primelor spectacole ale acestui teatru (Clopotele lebedelor, 1951). In 1949 juca la Teatrul Naţional din Cluj. In 1952 – 1958 la Teatrul Municipal din Turda (revista Teatrul nr. 5/1958; 6/1958).

COMŞA, Adina – artist păpuşar, activează din 2006 în cadrul trupei particulare Strada din Braşov.

CONACHI, Costache –   n. 14.02.1778, Ţigăneşti – Galaţi – d. 4.02.1849, Ţigăneşti. Mare boier. Poet şi dramaturg. A scris (în colaborare cu Niculae Dimache şi  Dumitrache Beldiman) Comedie banului Constantin Canta ce-l zic şi Căbujan şi Cavaler Cucoş [1806], prima piesă de teatru originală românească ce ni s-a păstrat. Ea a fost reprezentată cu păpuşi, probabil de către artiştii tradiţionali de bâlci ai vremii. Textul menţionează că nu exista în acea vreme în Moldova o altă formă de teatru decât cel cu păpuşi. Primele reprezentaţii de teatru dramatic în Ţările Române atestate documentar fiind cele ale lui Gh. Asachi (1816), rezultă că teatrul de păpuşi a precedat teatrul dramatic în ţara noastră. O a doua piesă scrisă  de către Costache Conachi şi reprezentată cu păpuşi este Giudecata fimeilor, o adaptare după Aristofan, iar a treia se intituleaza Amoriul. Costache Conachi a fost contracandidatul la tronul Moldovei al lui Mihail Sturdza. A participat la redactarea Regulamentului Organic care era impus de Rusia în 1832, introducând ideea unei viitoare uniri a Moldovei cu Valahia. A tradus din Poe, Voltaire, Marmontel. Ref. Ecaterina Ţarălungă, Dictionar de literatura română, Bucureşti, 2007. [M.G.,C.P.]

CONCIATU, Monica – n. 27 .11.1975, Vizantea-Livezi, Jud. Vrancea. Studii: A participat la cursul de teatru de păpuşi organizat de către Kovács Ildikó (1993-1995). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara din 1994.

CONCIATU, Vlad – n. 21.01.1977, Panciu, Jud. Vrancea. Studii: şcoala normală secţia filologie-istorie. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara din 1997.

CONDRICI, Cristian Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila.

CONOVICI, Ella – [VASILCA, Elisabeta] – n. 30 martie 1922 – d…. Studii: la Academia de Arte Frumoase, pictură, profesori Camil Ressu si Nicolae Dărăscu. Unul dintre cei mai de seamă scenografi români de teatru de păpuşi. A făcut parte din echipa Teatrului de Marionete din Bucureşti condusă de Lucia Calomeri unde a activat ca marionetistă (1939-). După înfiinţarea Teatrului Ţăndărică a fost la început marionetistă (1945). A debutat în scenografie la Teatrul Ţăndărică în 1949. A fost angajată la acest teatru ca scenograf până în 1976, dar a activat şi după această dată. Stilul ei riguros, esenţializat, de o mare eleganţă, a făcut-o celebră. Dintre spectacolele ei menţionăm: Căsuţa poveştilor (1952, regia Renée G. Silviu), Umor pe sfori (1954, regia Margareta Niculescu), Povestea porcului (1956, regia Margareta Niculescu), Milioanele lui Arlechin (1957, regia George Teodorescu), Micek-Flicek (1958, regia Mioara Buescu), Isprăvile viteazului Heracle (1959, regia Stefan Lenkisch), Punguţa cu doi bani (1959, regia Margareta Niculescu), Cartea cu Apolodor (1962, regia Margareta Niculescu), Eu şi materia moartă (1964), Cele trei neveste ale lui Don Cristobal (1965, regia Margareta Niculescu), Tigrişorul Petre (1966 regia Stefan Lenkisch), Aventurile lui Plum-Plum (1968, regia Margareta Niculescu), Şoricelul şi păpuşa (1968, regia Stefan Lenkisch), Cabaret-issimo (1969) Punguţa cu doi bani (1973, regia Margareta Niculescu), Cununa Soarelui (1974, regia Cătălina Buzoianu), Petrică şi lupul (1975, regia Stefan Lenkisch), Pisica de una singură (1976, regia Margareta Niculescu). A activat şi ca ilustrator de carte şi a colaborat ca scenograf cu teatre din Sidney (Australia), Belgrad, Oslo, etc. La Ţăndărică a activat ca scenograf angajat din 1949 până în 1976 după care a colaborat la câteva spectacole semnând şi regia (O fetiţă mai cu moţ pune-un căpcăun la colţ, 1992) sau doar scenografia (Cartea junglei, 1997). A lucrat şi la teatre din străinătate: la MagdeburgDoctor Aumadoare, la Berlin – Cenuşăreasa, la Belgrad Pinocchio, la Oslo, în cadrul anului Ibsen (1978) Peer Gynt (regia Margareta Niculescu). În 1958 realizează macheta pentru seria de timbre festive cu ocazia  primului festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete de la Bucureşti. Este creatoarea personajelor Ţăndărică şi Aschiuţă pentru TVR. Ordinul Muncii. Premiul special pentru teatrul de păpusi acordat de UNITER, 2007. M. Cesak: “…Ella Conovici a atins un înalt grad de stilizare […] Ar putea fi comparată cu Trnka, desi fiecare dintre ei are o altă orientare. Amandurora le sunt comune finetea şi un simţ al esteticului în crearea păpuşilor lor…” Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Isprăvile lui Heracle, imagini marionete]; Ref. Teatrul nr. 12/1962; Eu si materia moartă, în Teatrul nr. 6/1964; Cartea cu Apolodor; Teatrul nr. 9/1965, revista Teatrul nr. 5/1966, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal; Scen. rom.; Miu Cobiu, revista Teatrul nr 3/1970; Pisica de una singură revista Teatrul nr. 3/1976 – amplă prezentare a scenografiei; Valeria Ducea, Ella Conovici rediviva, în Teatrul nr. 1/1989 [C.P.]

CONRADT, Kurt – actor la Teatrul de Stat din Sibiu, interpret la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A făcut vocea unor personaje în Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu după Fraţii Grimm, 1956, regia Gustav Valentin.

CONSTANT, Marius – n. 7 februarie 1925, Bucureşti – d. 15 mai 2004, Paris. Studii: Conservatorul din Bucureşti. In 1946 se stabileşte la Paris. Conservatoire de Paris, profesori Olivier Messiaen, Tony Aubin, Arthur Honegger, Nadia Boulanger. Dirijor şi compozitor. A colaborat cu Teatrul  Ţăndărică în primii ani de existenţă ai acestei institutii. Era şi dirijorul orchestrei care acompania live spectacolele. Cu Ţăndărică spre mările sudului, 1945; Pădurea fermecată, 1945; Nea Matache leneşul, 1946; Ţăndărică la circ, 1946. Premiul George Enescu in 1944. După stabilirea sa in Franţa a activat ca dirijor la Ballets de Paris unde a compus numeroase balete pentru marele coregraf Maurice Béjart. In 1963 a intemeiat celebrul ansamblu Ars Nova. Cea mai cunoscută compoziţie a sa este muzica genericului serialului Twilight Zone.  [D.B.; C.P.]

CONSTANTE, Lena – n. 18 iunie 1909 – d. noiembrie 2005.  Studii: universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Scenografă, scriitoare, artist plastic cunoscut în domeniul ilustraţiei de carte şi al tapiseriei, a activat la Teatrul Ţăndărică în perioada de început (1945-1950) semnând scenografia primului spectacol al teatrului, Cu Ţăndărică  spre mările sudului (1945). Mai semnează, alături de scenografii Elena Pătrăşcanu, Al. Brătăşanu, Ileana Popescu, spectacolele Pădurea fermecată, Nea Matache leneşul, Ţăndărică la circ, Sperietoarea veselă (1946), O călătorie prin ţări minunate (1949) şi singură O sută de prieteni (1949), Harap alb (regia Nicolae Massim, decoruri Liviu Ciulei, 1950). Din păcate, arestarea ei din motive politice (1950, de fapt datorată doar prieteniei cu soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Elena Pătrăşcanu şi cu Lucreţiu Pătrăşcanu) şi o îndelungată detenţie (până în 1962, fără nici un motiv real) au pus în mod tragic capăt unei activităţi ca scenograf care se anunţa deosebit de interesantă. Ca membră a echipelor monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț, studiaza arta populară românească. Din echipa lui Gusti făceau parte și Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costaforu, Paul Sterian, Harry Brauner. Cu acesta din urma se va și căsători, mai târziu. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu având expoziții personale de tapiserie la București, în 1934, 1935, 1946, 1970, 1971, iar în 1947, la Ankara.  Ref.Teatrul nr. 9/1968. [C.P.]

CONSTANTIN, Alexandrupăpuşar tradiţional care însoţea, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, împreună cu Oprea Oprescu, cetele de colindători din mahalalele Bucureştiului în perioada sărbătorilor de iarnă (în 1869). Ref. Gâtză Tpr 1963.

CONSTANTIN, Anca – v. VAIDA, Anca

CONSTANTIN, Camelia [Maria-Camelia] – n. 3.06.1965, Campia Turzii, jud. Cluj. Studii: Liceul Industrial Câmpia Turzii – promoţia 1982 / 1983. Absolventă a Facultăţii de Teatru, Universitatea Hyperion – Clasa Prof. Virgil Ogăşanu. Intre anii 1991 – 1996 actriţă la Teatrul Fantasio din Constanta, unde realizează numeroase roluri. Intre 1996 – 2004 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca. Roluri în teatrul de păpuşi: Iepurilă în spectacolul Iepurilă, Varză Dulce, regia Aureliu Manea; Ursitoare în Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte; Cenuşăreasa  în spectacolul Cenuşăreasa, regia Mona Chiriă; Elev, Mama în spectacolul Silenţium… se visează, regia Marius Şopterean; Baba, Ieduţul în spectacolul Trei poveşti, regia Varga Ibolya; Chirică în spectacolul Stan Păţituregia Bogdan Ulmu; Şambelanul în spectacolul Gulliver, regia Bogdan Ulmu; Litruşcă în spectacolul Emelian şi toba cea goală, regia Marin Aurelian; Piticul în spectacolul Albă ca Zăpada, regia Alina Hiristea; Purceluşa în spectacolul Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovacs Ildikó; Vrăjitoarea  în spectacolul Motanul Vrăjitoarei, regia Decebal Marin. Premii: 2000 – premiul de interpretare feminină pentru rolul Chirică – Festivalul naţional de teatru de animaţie “Gulliver”, Galaţi. 2002 – Marele Premiu cu Motanul Vrăjitoarei – Puck-Animafest, Cluj-Napoca.

CONSTANTIN, Călin – n. 19.05.1948, Corabia. Studii: studii de teologie întrerupte, studii de teatru de păpuşi şi pantomimă în tabăra internaţională organizată la Sibiu. Din 1982 angajat la Teatrul Gong unde a realizat numeroase roluri  (peste 50 până în prezent) ca artist păpuşar. A jucat în Un vis frumos întors de dos de Dan Frăticiu, 1990; Oglinda sufletului, scenariul si regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în târg (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Să râdem cu To-Bi-Ki (regie, scenariu, Monica Baldea), 1998; Romeo şi Julieta de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998 (rolurile Lorenzo, Ducele). Din 1981 a fost angajat şi la Teatrul Radu Stanca din Sibiu. Ref. La bufnita vesela de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

CONSTANTIN, Dan – n. 31 august 1968, Cluj. Studii: Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, secţia actorie. Din 1995 artist păpuşar, angajat al Teatrului de Păpuşi Puck. Roluri: Ursul  în spectacolul Iepurilă, Varză Dulce, regia Aureliu Manea; Ţarul în spectacolul Emelian şi toba cea goală, regia Marin Aurelian; Regele, Pitici în spectacolul Albă ca Zăpada, regia Alina Hiristea; Motanul, Corbul, Melcul în spectacolul Pinocchio, regia Alina Hiristea; Scara în spectacolul Stan Păţitu’, regia Bogdan Ulmu; Gulliver în spectacolul Gulliver, regia Bogdan Ulmu; Stan Bolovan în spectacolul Stan Bolovan, regia Maria Mierluţ; Tigrişorul şi Bufniţa în spectacolul Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovacs Ildikó. Diverse roluri în spectacolele: Trei prieteni de zăpadă, Cenuşăreasa, În ţara zmeilor cu creasă verde, Prinţul Fericit,  Magii, Inelul fermecat, Capra cu trei iezi, Crăiasa Zăpezii, Motanul Vrăjitoarei, Scufiţa Roşie etc. Colaborări cu Radio Cluj, TVR Cluj, Catedra de teatru Cluj-Napoca.

CONSTANTIN, Eliza artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Braşov. A jucat rolul principal în Cenuşăreasa de Irina Bădescu în 1958. Ref. Teatrul nr. 12/1958.

CONSTANTIN, Simina [Catrinel] – n. 27.10.1984, Cluj –Napoca. Studii: UNATC, Bucuresti, secţia Păpusi/Marionete. Angajat artist păpuşar şi marionetist al Teatrului de animatie „Tăndărică”, Bucureşti. Roluri la Tăndărică în Capra cu trei iezi (rolul Capra, regia Gabriel Apostol), Punguţa cu doi bani (regia Decebal Marin), Fata babei şi fata moşneagului (rolul Fata Babei; regia Daniel Stanciu) etc. Păpuşarul în Ioana şi Focul de Matei Vişniec, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul de Comedie, 2008, regia Cătălina Buzoianu. Ca regizor a realizat la Teatrul Municipal din Râmnicu Vâlcea spectacolele: Moş Martin Doctor de nevoie, Povestea Diamantului, Hai la joc, Biţa Morcoviţa, Frumoasa din Pădurea Adormită, Scufiţa Roşie, Bubulina Show. O vreme, colaborator al Teatrului de Comedie, Bucuresti. O perioadă, angajată a Teatrului Municipal “Ariel” Râmnicu Vâcea. Colaborări TV – roluri în emisiuni şi seriale.

CONSTANTINESCU, Alin  – n. 20.09.1980. Studii: Absolvent al Academiei de Muzică Teatru şi Arte Plastice Chişinău, promoţia 2003; studii de Drept. Colaborator al Teatrului pentru Copii şi Tineret din Constanta din 2008. Roluri în Sinbad marinarul, Aventurile lui Robinson, Inimă rece etc.

CONSTANTINESCU, Coca Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova în 1960. Ref. Cinci săptămani in balon, revista Teatrul nr. 2/1960.

CONSTANTINESCU, Elena compozitor. Şcoala din pădure de G. Landau – 1958, regia Aurel Anchidin, Teatrul Aşchiută din Piteşti. Este vorba, posibil, de o cunoscută interpretă şi compozitoare de romanţe. Ref. Teatrul nr. 4/1958;

CONSTANTINESCU, Eleonora – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova între anii 1957-1976, unde a realizat 40 de roluri în spectacole ca Punguţa cu doi bani, Cea mai frumoasă aventură, Jucăriile Mihaelei, regia Horia Davidescu etc. Ref. De-a Scufita Roşie, regia Horia Davidescu, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974.

CONSTANTINESCU, Ioana – n. 17.11.1908, Balş-Olt  – d. 1992 Bucureşti. Studii: Absolventă a Academiei de arte frumoase, Pictură, profesori Ip. Strâmbu, J. Al. Steriadi, Francisc Şirato (1933). Mare scenografă de teatru de păpuşi, Laureată a Premiului de Stat. A lucrat la Ţăndărică în perioada 1948-1962. Ceea ce îi era caracteristic era capacitatea ei extraordinară de a creea personaje expresive. Ea a fost creatoarea celebrului taraf din Umor pe sfori. Capetele marionetelor au fost realizate după schiţele ei care îi reprezentau pe muzicienii din taraful care o acompania pe Maria Tănase. Dintre spectacolele ei de referinţă menţionăm: Ţăndărică şi borzacul -1949, O călătorie prin ţări minunate – 1949, Gură cască – 1950, Căluţul cocoşat  – 1952, Porumbelul alb – 1952, Umor pe sfori  – 1954, Căluţul cocoşat – 1952, Casa pisicii – 1953, Fraţii Liu – 1955, 2-0 pentru noi – 1956, Lanţul minciunilor – 1956, Micul Muck – 1957, Mâna cu cinci degete – 1958, Ocheşel şi Bălăioara – 1964. A colaborat cu multe teatre de păpuşi din ţară, la Teatrul de Păpuşi din Cairo (unde a participat la întemeierea lui) şi la Marionettes de Genève unde a colaborat cu Irina Niculescu. Ref. Contemporanul, nr. 18/8 mai 1959, despre întemeierea Teatrului de Păpuşi din Cairo, Teatrul nr. 9/1965 ;12/1967. Ioana Constantinescu, în http ://colo-ro.blogspot.ro/2013/04/ioana-constantinescu.html [M.C., C.P.]

CONSTANTINESCU, Ionuţ – n. 22.07.1979, Târgoviște Studii: absolvent UNATC, Secţia Păpusi/Marionete, 1999-2003. Rol licenţă în Robin Hood, Tăndărică, regia Cristian Pepino, 2003. Artist păpusar. A jucat în spectacolele: Pinocchio – Teatrul Municipal Târgovişte – Secţia „Mihai Popescu”, regia Gabriel Apostol, 2011; Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint; Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte,  secţia de copii, 2013. Din anul 2015  artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck. Roluri: Lupul din „Scufița Roșie”, regia Bogdan Ulmu; țoiul Vesel și Motanul din „Rățușca cea Urâtă, regia Mate Varga Ibollya, Lupul din “Capra cu trei iezi”, regia Doina Dejica,  Povestitorul din Frumoasa din Pădurea Adormită, regia Gabriel Apostol, Jumătate de Om Călare pe Jumătate de Iepure Șchiop și Impăratul Teodor din „Aleodor Impărat”, regia Decebal Marin, Șarpele din „Micul Prinț”, regia Mihai Lungeanu, Dănila Prepeleac din „Dănila Prepeleac”, regia Traian Savinescu, Gepetto din „Pinocchio”, regia Călin Mocanu, Țăranul din „Punguța cu doi bani”, regia Decebal Marin. Colaborări cu Opera Națională Cluj Napoca și Filarmonica de Stat Transilvania Cluj Napoca. Premii: Premiul de interpretare pentru rolul Jumătate de Om Călare pe Jumătate de Iepure Șchiop din spectacolul „Aleodor Impărat”, regia Decebal Marin la Festivalul Internațional de Teatru de animație Impuls, Țandarica, 2016.

CONSTANTINESCU, Marina, n. 22 septembrie 1966, București. Critic si teoretician de teatru, publicist, realizatoare TV. Autoare a unor importante volume despre teatrul dramatic. Este îndeosebi cunoscută de marele public ca realizatoare a emisiunii Nocturne, începută în anul 2001 la TVR. Din 1992 este cronicarul dramatic al revistei România literară, unde semnează săptămânal rubrica de teatru; din 2009 scrie articole de cultură şi pentru Jurnalul Național şi alte publicaţii. A făcut parte din o serie de jurii în festivalurile de teatru de animaţie şi a scris multe cronici despre acest gen, făcând parte dintre cronicarii care au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea acestei arte. În cadrul emisiunii Nocturne a realizat interviuri cu Cristian Pepino, Ionuţ Brancu, Gabriel Apostol, Liliana Gavrilescu.

CONSTANTINESCU, Mihai – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. Nu avem date. S-ar putea să fie vorba despre actorul şi dramaturgul Mihai Constantinescu [?].

CONSTANTINESCU, Ştefan – n. 1898 – d. 22.02.1983. Studii: Academia de arte frumoase J. Pascin, Paris, a studiat şi cu Dimitrie Serafim. A contribuit la întemeierea Teatrului Ţăndărică. Pictor, autor de lucrări monumentale (a decorat pavilionul românesc la Expozițiile internaționale de la Paris (1937) și New York, picturi murale la Mangalia, Geneva, Viena, decorarea pavilionului românesc la Expozitiile Internationale de la Paris (1937) şi New York (1939), pictura bisericeasca (Biserica Parohiei Sf. Treime – Tei). Ref. Teatrul nr.9/1968. [C.P.]

CONSTANTINESCU, Titel – n. 17 februarie 1927, Râmnicu Sărat, judeţul Buzău – 13 mai 1999, Bucureşti. Studii: Absolvent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1952) şi al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (1968). A scris piesele Copilul şi ciocârlia pusă în scenă la Ţăndărică în 1973 de Nagy Shaker, Trei căsute şi trei drumuri [1963, pusă în scenă la Teatrul pentru Copii din Brăila în 1976]. A desfăşurat o lungă carieră de regizor la Radio Bucureşti, departamentul teatru radiofonic. Debut în „Universul copiilor” (1942). Scriitorul va scrie multe versuri şi povestiri pentru revistele pentru copii. A colaborat cu versuri şi proză scurtă şi la „Viaţa românească”, „Gazeta literară” şi „Iaşul literar”. [C.P.]

CONSTANTINESCU, Victoria [Viki] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov. A jucat în 1956 în spectacolul Traista, Turbanul şi Fluierul de Ecaterina Cerniac şi Elena Ghilodi, regia Ion Simionescu. Premiul al III-lea pentru mânuire la Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Bucureşti, 1956.

CONSTANTINIU, Doru – n. 10 aprilie 1943, Lieşti, judeţul Vaslui  – d. 1993. Studii: Cursurile şcolii generale şi medii la Sibiu; 1961-1966 – Conservatorul ”Gheorghe  Dima” din Cluj, secţia pedagogie-dirijat şi compoziţie. Compozitor, dirijor, muzicolog. A compus muzica spectacolului Tudorel das menschenkind / Pui de om de Victor Eftimiu, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, 1971, regia Ion Hândoreanu. A jucat un rol important in viaţa muzicala a Sibiului, fiind cel care a infiinţat si condus multă vreme grupul coral Caedonia. Ref. Gh. Soima, Scrieri de teologie si muzicologie, Ed.  Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2010. [C.P.]

CONTAŞ, MihaiStudii: absolvent UA George Enescu din Iaşi. Sculptor la Teatrul Luceafărul din Iaşi. Purceluşul fermecat, adaptarea şi regia Viorel Vîrlan, scenografia Axenti Marfa, Teatrul Luceafărul din Iaşi.

CONŢAN, Carmen – v. MĂRGINEAN, Carmen

COPILU, Alin Ioan – n. 21.12.1975, Braşov. Studii: Absolvent UNATC Secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii Arlecchino Braşov 1994-1996. A activat foarte mult ca publicist la diverse periodice pentru tineret. [C.P.]

CORAVIŢA, Elena – artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al  acestui teatru. A jucat în 1951, în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol.

CORBEANU, Mirela – n. 10.02.1953, Doba, Satu Mare. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Valoros artist păpuşar la  Teatrul de Păpuşi din Oradea din 1972. Roluri realizate în spectacolele: Isprăvile Motanului Arpagic, Cine va păzi clopoţeii?, Fetiţa cu chibrituri, Mary Poppins (Mary), Fin – în Fin si călutul alb al văzduhului de Ada Teodorescu, 1978, regia Francisca Simionescu, Cel mai frumos cântec (rolurile Împărăteasa cea rea, Albă ca zăpada, Hapciu), Păsările de Aristofan, Bimbo şi Pantera roz, Cenuşăreasa stă pe strada mea, Cadou pentru pitic, Dumbrava minunată (rolul Lizuca), Ting-Ting (rolul principal), Cele trei cuvinte vrăjite, Punguţa cu doi bani (rolul Cocoşul); Rimcimcim în Ursuleţul Rimcimcim de Jan Wilkowski, regia  Francisca Simionescu; Căţeluşul albastru în Căţeluşul Albastru, adaptare liberă după Jan Lewitt şi George Him, regia Urbán Gyula. Ţâfnosul în Albă ca Zăpada, improvizaţie după Fraţii Grimm, regia Sebastian Bărbălan; Cobra Regală, Lup în Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kippling, regia Mihai Păun; Tanti Olga în Samy, purceluş de porţelan, textul şi regia Urbán Gyula; Prinţesa Lămâiţa în Aventurile lui Cipollino de Ecaterina Mihăescu-Păun, regia Mihai Păun; Vulpea Alice în Cheiţa de aur, adaptare de Igor Lungu după Alexei Tolstoi, regia Igor Lungu; Povestitorul (păpuşă) în 20.000 de leghe sub mări, adaptare după Jules Verne, regia Radu Dinulescu, etc.  Laureată a Galei recitalurilor păpuşăresti – Botoşani 1980 pentru recitalul Cel mai frumos cântec realizat în colaborare cu Ion Moldovan. Ref. Ursuletul Rim-Cim-Cim, Teatrul de Păpusi din Oradea, regia Francisca Simionescu, scenografia Bolony Wilhelm, revista Teatrul nr. 1/1975; Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani;

CORBU-CEBAN, Julieta – [CIOBANU] – Artist marionetist şi regizor la Teatrul de Marionete Arad. Din 1971 la Teatrul de Marionete Arad. Roluri: Niels (regia Cristian Frangopol), Lizuca din Dumbrava minunată, spectacolul coupé Vizita (rolul Ionel) şi Domnul Goe (rolul Tanti Miţa) regia Horia Davidescu. A primit premii pentru ambele personaje în acest spectacol care a fost jucat şi la Paris. A semnat regia spectacolelor: Dumbrava minunată (1992), Muzicanţii din Bremen (1995). Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

CORCOVEANU, Mircea – artist păpuşar, Teatrul pentru copii şi tineret Gong, Sibiu. Roluri in Croitoraşul cel  viteaz, după Fraţii Grimm, Visul unei nopti de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu, Frumoasa şi Bestia, regia Bogdan Drăgulescu. A semnat şi scenariul şi regia spectacolului Cum a devenit Arthur Rege?!, 2009

CORNIŞTEANU, Mircea – n. 13 aprilie 1944, Bucureşti. Studii: Filologie, Universitatea din Bucureşti; absolvent al IATC, Secţia Regie de teatru, prof. Radu Penciulescu, 1973. A pus în scenă la Teatrul de Păpuşi din Craiova ca regizor Culorile de Mihai Duţescu (1976). Regizor de teatru dramatic, peste 20 de premii pentru spectacolele sale la diverse festivaluri nationale. Director al Teatrului National Marin Sorescu din Craiova.  [C.P.]

CORPODEAN, Laura – n. 2 ianuarie 1974, Cluj-Napoca. Studii: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca; Doctorat interdisciplinar teatru/filosofie, promoţia 2012; UBB, Facultatea de Teatru, masterat în artele spectacolului, promoţia 2003. UBB, Facultatea de Teatru, specializarea arta actorului, clasa Marius Bodochi, promoţia 2001. Din 1 decembrie 2003, artist păpuşar, marionetist, actriţă la Teatrul Puck din Cluj-Napoca. Roluri: Albă ca zăpada în spectacolul Albă ca zăpada, după Fraţii Grimm, regia Decebal Marin; Iedul cel mare în spectacolul Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, regia Doina Dejica; Prinţul Porcar în spectacolul Omuleţul de nisip, după H.C. Andersen, regia Maria Mierluţ; Zurinka în spectacolul Zurinka, folclor rommanes, regia Georgeta Lozincă; Setilă în spectacolul Harap Alb, de Ion Creangă, regia Bogdan Ulmu; Tartaglia în spectacolul Vrăjitorul şi Corbul, regia Mona Marian.

COSMA, Edgar – n. 1925. Studii: Absolvent al Universitatii Bucuresti si al Conservatorului din Bucuresti. Compozitor, autor al muzicii primului spectacol al Teatrului Ţăndărică – 1946 şi al muzicii primului spectacol al Teatrului de Marionete Arad (1951). Nea Matache leneşul, Ţăndărică, 1946; Ţăndărică  la Circ, Ţăndărică, 1946; Sperietoarea veselă, Ţăndărică 1946; Galoşul fermecat, Ţăndărică, 1948; Ţăndărică şi borzacul, Ţăndărică 1949; O călătorie prin ţări minunate, Ţăndărică, 1949; Bibi Aişa, Ţăndărică 1952. A fost dirijor al Orchestrei Cinematografiei între anii 1951 si 1959, al Orchestrei Ulster Conservatory din Belfast intre 1969 si 1974, si al Orchestrei Radiodifuziunii din Picardia de Nord din Lille între 1973 si 1975. In 1960 a emigrat la Paris si a devenit cetatean francez în 1966. [C.P.]

COSMA, Ileana – n. 13 .05. 1935, Odrihei, jud. Mureş. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş, 1963 – 1976. Roluri importante: Vrăjitoarea cea rea din Vrăjitorul din Oz, Iedul Mare din Capra cu trei iezi, Setilă din Sânziana şi Pepelea  Premii: menţiune la Festivalul Recitalurilor de Marionete şi Păpuşi – Sinaia, 1974. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975 [Z.F.]

COSMA, Maria – Studii: Academia de Artă Dramatică din Bucuresti. A fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1948-1950. A făcut parte in 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era studenta lui Florica Teodoru. A jucat în Fetiţa pădurii, Casa pisicii. Apoi, a fost angajată la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. Ref. Teatrul  nr. 6/1974

COSMA, Sabin – n. 30.07.1974, Deta. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Timişoara 1995 –96.

COSTACHE, Mihaela Julia – n. 27 iulie 1975. Studii: Şcoala Populara de Artă Baia Mare – cursuri canto muzică uşoară; Liceul Industrial Construcţii de Maşini nr. 1 Baia Mare; 1989 – 1991 – Liceul „Emil Racoviţă” Baia Mare – profil chimie-biologie. 2005 – U.N.A.T.C. „I. L. Caragiale” Bucuresti – licenţiată în Arta Teatrală, specializarea Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. Artist papusar. Teatrul de Păpuşi Baia Mare 1996-2001; roluri in spectacolele: Povestea celor trei purceluşi – regia Marin Dalcaran; Şcoala iepuraşilor – regia Kovacs Ildiko, adaptare Rodica Alboiu; Cenuşăreasa – regia Kovacs Ildiko, adaptare Rodica Alboiu; Mofturi – regia Corneliu Mititelu; Povestea Porcului – regia Corneliu Mititelu; Sufleţel – regia Kovacs Ildiko; Capra cu trei iezi – regia Adriana Rogonschi; Avarul – regia Gavriil Pinte; Casa lui Moş Crăciun – regia Romeo Bărbosu; Alladin şi lampa fermecatş – regia Romeo Bărbosu; Un pedagog de şcoală nouâ.  Dl. Goe – regia Alina Hiristea; Don Quijote – regia Alina Hiristea. 2003 – Realitatea TV – „Amor de Cotrocenio” (emisiune de cabaret politic cu păpuşi de televiziune), regia Alexandru Itcus. Premii: – 1998 Premiul special al juriului pentru spectacolul „Sufleţel” al Teatrului de Păpuşi din Baia Mare, regia Kovacs Ildiko – Festivalul Internaţional de Marionete Gulliver (Galaţi); 1999 Premiul I pentru spectacolul „Sufleţel” al Teatrului de Păpuşi din Baia Mare, regia Kovacs Ildiko – Festivalul Internaţional de Animaţie „Interdoll” (Ujgorod – Ucraina); 2004 Marele premiu – Secţia de Păpuşi şi Marionete a U.N.A.T.C. „I. L. Caragiale” Bucureşti (examene de Arta mânuirii păpuşii, marionetei şi atelier de construcţie păpuşi şi marionete „Gaiţele” şi „Commedia dei Burattini”, „Scufiţa Roşie… azi” şi „Hercules”) – Festivalul Internaţional de Marionete Gulliver (Galaţi) Colaborări radio şi televiziune, film: 2010 – prezent – PrimaTV –  „Mondenii”, regia George Dogaru; 2011 şi 2012 – Spoturi publicitare la Gillette Venus; 2004 – Antena 1 – „Agenţia matrimonială”; Pro TV – “Gunpowder, treason and plot”, regia Gillies MacKinnon (serial BBC/Media Pro Pictures);

COSTĂCHEL, Mihai – n. 22.05. 1942 – d. 2010. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1965. Premiu la Gala naţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani, 1992, pentru recitalul Pianul, regia Valentin Dobrescu. I s-a acordat titlul de Societar de Onoare al Teatrului Vasilache, de către Primăria şi Consiliul  Local al municipiului Botoşani, în anul 2004. A pus în scenă ca regizor spectacolul Sarea în bucate. A realizat peste 70 de roluri în spectacolele: [selectiv] Aventurile lui Odiseu, Cele trei domniţe, Soarele furat, Ivan Turbincă, Sânziana şi Pepelea, Prinţesa vrăjită, O poveste, două, trei, cu roboţi şi roboţei. Ref. Pasărea de aur, Teatrul Vasilache din Botosani, in Teatrul nr. 11/1977. Ref. Teatrul nr. 12/1983, Trenuletul mult visat, regia Natalia Dănăilă;

COSTEA, Claudia – n. 1982. Studii: Absolventă UNATC secţia Păpuşi/Marionete, 2005. A jucat în Candid, UNATC 2005.

COSTEA, Ioan director la Teatrul de Marionete din Arad intre anii 1991-1992.

COSTEA, Miriana – v. BRÂNDUŞ, Miriana

COSTEA, Zina – organizator de spectacole la Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, a făcut şi figuratie în o serie de spectacole ale acestui teatru. RefFarse medievale din noaptea de carnaval, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Mosi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr. 11/1975. [C.P.]

COSTESCU, Dan – n. 7 august 1928, în Slobozia, jud. Ialomiţa – d. 23 Octombrie 2002, Crestwood Village, Whiting, New Jersey, SUA. Studii: Liceul “Gheorghe Lazăr” din Bucureşti; În 1952, obţine licenţa în Drept, la Universitatea din Bucureşti. Dramaturg. A scris piesa Chilimoţ pleacă în pădure de Dan Costescu şi Radu Anagnoste, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1952. A debutat in revista „Universul Copiilor” şi a frecventat cenaclul condus de N. Batzaria. 1962 – 1964 deţinut politic. A lucrat apoi ca tehnician şi şef de şantier în construcţii. În 1984 se stabileşte în Statele Unite.

COSTICĂ CAPRĂ – v. BOTOMEI, Constantin

COSTIN, Calistrat – n. 30.01.1942, Bacău. Studii: Diplomat în Limba şi literatura română (Universitatea ”Al. I. Cuza”-Iaşi, promoţia 1964), membru al Uniunii Scriitorilor din România. Scriitor, autor a numeroase volume de versuri şi proză.   Între 1979 şi 1985 secretar literar şi director la Teatrul de Animaţie Bacău. Din 1997 consultant artistic şi director la Teatrul de Animaţie ”Vasile Alecsandri” Bacău. In mandatele directoriale a realizat peste 50 premiere din literatura română şi universală, teatrul participând la numeroase festivaluri păpuşăreşti, interne şi internaţionale, turnee peste hotare (Polonia, Belgia, Franţa). Autor a numeroase scenarii  şi dramatizări pentru teatrul pentru copii (Povestea înţeleptului inorog, după ”Istoria ieroglifică ” de D. Cantemir, Scufiţa Roşie după Grimm – Andersen, Oraşul mincinoşilor după Fr. Langer, De-ale lumii cu Marioara şi Vasilache, Cenuşăreasa după Fraţii Grimm şi Perrault). A organizat ediţiile a III-a şi a IV-a ale Festivalului Naţional Ion Creangă al Teatrelor de Păpusi, Marionete şi Animaţie. Premiu pentru manageriat al Festivalului Naţional ”Ion Creangă”, ediţia a V-a,1998. A publicat cărţi de versuri, proză, eseu. Publicist, autor de cronici teatrale, literare, plastice. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [O.V.]

COŞA, Ioniţă – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

COTARU, Mihaela – n. 1927. Artist marionetist la Ţăndărică între anii 1949 -1951. Foarte bună marionetistă, era şi o cunoscută cântăreaţă de muzică uşoară. A activat apoi la Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Ref. Carmen Anghel Luminita Ciobanu, Pe scenă, fără microfon, 7 aprilie 2008, http  ://jurnalul.ro/editie-de-colectie/lucretia-ciobanu-7-aprilie-2008/pe-scena-fara- microfon-314786.html; Oare-ti amintesti http ://www. bestmusic.ro/mihaela-cotaru/muzica-mihaela-cotaru/oare- ti-amintesti-686610.html; Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici de Fraţii Grimm, regia artistică Mihai Zirra. În distribuţie: Mihaela Cotaru (Albă ca zăpada),  înregistrare Radio din 1964.

COULIN, Georges – n. 1948. Studii: absolvent Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, 1971, sectia Scenografie. Din 1973 până în 1974 a lucrat la Teatrul Maria Filotti din Brăila. Scenograf. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Brăila la un spectacol pus în scenă de Alexandru Tocilescu.

COVACI, Alexandra – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad

COZMA, DianaArtist păpuşar la Teatrul  de Păpuşi din Cluj-Napoca. A jucat în O cursă de pomină, sau Asin şi Martin regia Traian Savinescu. Ref. Teatrul nr. 5/1989.

COZMOLICI, Biatrice Artist păpuşar. Studii: UAT George Enescu, Secţia Păpuşi/Marionete, 2011; Masterat Păpuşi/Marionete. Cenuşăreasa, coproducţie a Teatrului „Jean Bart” Tulcea şi Compania de Teatru Synchret Iaşi, regia Ciprian Huţanu.

CRASOVSCHI, Mihail – Pictor sibian. Scenograf. A realizat decorul spectacolului Ursulică turist / Bärchen als turist de Dimităr Stoicov,  la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, 1973.

CRĂCIUN, Anamaria – n. 1984, Câmpulung Muscel. Studii: Colegiul National Dinicu Golescu; UNATC secţia Păpuşi/Marionete, absolventă în 2009. Artist păpuşar, actriţă, regizoare. Activează în cadrul companiei particulare Dell’Arte, înfiinţată in 1994, unde a jucat în spectacolul de Commedia dell’Arte Anselmo (regia Mihai Gruia Sandu) şi unde a pus în scenă interesante spectacole de animaţie care au fost prezentate la Muzeul Tăranului Român, Biblioteca Naţională şi Librăria Cărtureşti (7 şi înca una – 2007, Colier şi Fabrica de Chihlimbar – 2007, Bloop, o lume extraterestră – 2009). A susţinut si un curs pentru copii de film de animatie cu figurine din plastilină. In 2009 începe o colaborare cu regizoarea si coregrafa Andreea Tănăsescu – Exil in pământul uitării, spectacol de  teatru – dans. Spectacolul câstiga în 2010 Gala Teatrului Tanăr si participă la Festivalul  de la Avignon Off. Tentaţia  Sfantului Anton. In 2011, împreună cu Ana Maria Cucută, fondează compania Uninvented Theatre.

CRĂCIUN, Aurel – n. 31.07.1932, Alba Iulia. Artist păpuşar la Teatrul Prichindel din Alba Iulia între anii 1953-1954 şi 1960-1990; artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Petroşani 1954-1960. Directorul Teatrului Prichindel din Alba Iulia între anii 1967-1974. Ca artist păpuşar a realizat peste 70 de roluri în spectacole ca: Micul Muck, Albă ca zăpada, Peştisorul de aur, Dănilă Prepeleac, Baieţelul din Ţara Gheţurilor, Marele vrăjitor, Băiatul şi vântul, Ileana cea isteaţă, Fram, ursul polar, Magazinul cu jucării, Tinereţe fără bătrâneţe etc. Ca regizor a realizat 32 de montări (Oltul şi Mureşul, Casa noastră, Undeva pe pământ, Fram, ursul polar, Cine va păzi clopoţeii?, Şcoala iepuraşilor, Ariciul albastru, Cinci băieţi – toţi isteţi, Micii muşchetari, Elefănţelul curios, Motanul încălţat, Hänsel şi Gretel, Tinereţe fără bătrâneţe, Inima mamei. Autor al piesei Casa noastră, coautor – alături de Ion Sângereanu – al pieselor Patrula Voinicel, Pe-un picior de plai, Undeva pe pământ. Ref. Teatrul de Păpusi din Turda. regizor Aurel Crăciun; scenograf Vlad Gabrielescu. Oltul si Muresul, 1975, revista Teatrul nr. 1/1975. Casa noastră, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia, în Teatrul nr. 1/1976; revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar; Teatrul nr. 2/1983 Cine va păzi clopoteii?, Undeva pe pămant; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012. [R.R.]

CRĂCIUN, Cornelia – v. BĂLAŞU-CRĂCIUN, Bombonica

CRĂIŢĂ, Alina – absolventă a Universitătii Hyperion, secţia Actorie. Reputată actriţă la Teatrul Masca. A animat o marionetă (Barutzu) în spectacolul O locomotivă şi o gară (regia Mihai Mălaimare).

CREANGĂ, Ion –  n. 1839 – d. 1889. Mare scriitor român. Toate scrierile sale au fost dramatizate şi jucate în toate teatrele de păpuşi din ţara noastră prilejuind multe montări memorabile. Numai Harap Alb a fost dramatizată de peste 100 de ori până acum. Prestigiosul festivalul de gen de la Bacău poartă numele său. De altfel, la Teatrul de Animaţie din Bacău regizorul Petru Valter a realizat o integrală a operelor lui Ion Creangă în anii 1970. [M.G.,C.P.]

CREMENE, Mioara – [pseudonim; nume real Maria Elena GOREA] n. 6 septembrie 1923, Bucureşti. Studii: În 1944 se înscrie la Conservator (profesor Victor Ion Popa) şi începe să frecventeze cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Universitatea din Bucureşti, obţinând licenţe în psihologie şi în regie. Scriitoare, dramaturg, autoare a pieselor Mălina şi cei trei ursuleţi (1951 Ţăndărică), A fost odată un măruleţ (1957), Tică şi Rică în vacanţă (în colaborare cu Mihai Soian, 1961). Prima ei carte apare în 1951, piesa în versuri Mălina şi cei trei ursuleţi. După război a lucrat la ziarul „Ecoul” şi la „Rampa”, a colaborat la „Fapta” şi „Tribuna poporului”. Intre 1947-1950 este angajată la Contemporanul, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje. În 1950 este transferată ca redactor-şef adjunct la revista pentru copii Arici Pogonici. Din 1954 este secretara Secţiei de literatură pentru copii şi tineret a Uniunii Scriitorilor si începe o activitate intensă în domeniul literaturii pentru copii. In 1969 emigrează în Franţa impreună cu soţul ei, cineastul Sergiu Huzum, şi realizează o serie de filme şi telefilme ca scenaristă şi coautoare. Revine în ţară după 1989. [C.P.]

CREȚU, Daniela, n. 8 ianuarie 1968, Lupeni, Jud. Hunedoara. Studii: Absolventă a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de litere, filosofie și istorie și a Masterului Literatură română și intertextualitate, își începe activitatea ca profesoară de limba română. Din 1997 până în anul 2000 e angajată la Teatrul Național din Timișoara, urmând ca, din anul 2000 până în prezent, să se ocupe de sarcinile secretariatului literar la Teatrul „Merlin”. Colaborează, din anul 1995, cu proză scurtă la revistele „Luceafărul”, „Vatra” și „Orizont” precum și cu cronică de artă plastică și literară în revista „Orizont” și cotidianul „Timișoara”. Organizează la Teatrul „Merlin” Festivalul Merlin al Școlilor cu limba de predare alta decât limba română (2000-2011) și Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineri „Excalibur” (2000-2011). Premii I și II, obținute la concursuri de proză și eseu la Crivaia, Aiud și Sibiu.  [C.D.]

CREŢU, Lidia – [CERNUŞCĂ, Lidia] – n. 27 .09. 1949, Craiova. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova între anii 1973 – 1993. A realizat peste 30 de roluri în spectacolele De-a Scufiţa Roşie, regia Horia Davidescu, 1974, Prinţesa Majolenka, Culorile, Făt Frumos cel urât, Cenuşăreasa  etc. Ref. De-a Scufiţa Roşie, regia Horia Davidescu, în revista Teatrul nr. 11/1974; Printesa Majolenka, în Teatrul nr. 4/1976; Praslea cel Voinic si merele de aur de Victor Leahu in Teatrul nr. 11/1977; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, în Teatrul 1/1982.

CREŢU, Melania – v. PETRESCU, Melania

CRISTEA, Ioan Pompiliu – n. 18.09.1951, Alba Iulia. Studii: Cursuri de perfecţionare la Bucureşti în 1991 cu profesorii Valeriu Moisescu (actorie) şi Valeriu Simion. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din 1990. Roluri realizate în spectacolele Cămila albă, Punguţa cu doi bani (rolul Cocoşul), Fata babei şi fata moşului (rolul Baba), Scufiţa Roşie (Lupul), Tinereţe fără bătrâneţe (rolurile Gheonoaia şi Moartea), Inima mamei (Vrăjitoarea). Elefănţelul curios, 2008; Zulenka, regia Cristian Pepino, 2012 (rolul Contele); Cinci băieţi, toti isteţi, regia Radu Hăprian Dan.

CRISTEA, Ioana [MICESCU] – A fost secretar literar la Teatrul Ţăndărică.

CRISTEI, Cornel – n. 8 februarie 1953. Studii: Conservatorul George Enescu, Iaşi – secţia Pian. A compus muzica pentru spectacolele Unde zbori căluţule? de Rada Moskova, în regia lui Nikolov Perveli Vili şi Paloşul fermecat, regia Bogdan Mihăilescu, la Teatrul de Păpuşi Cărăbuş, Brăila, 2012. A fost pianistul formaţiei Roşu şi negru între anii 1984-1987. Compozitorul muzicii a numeroase spectacole de teatru.

CRISTESCU, Claudiu – n. Bucureşti …. – d. 1963. Studii: A studiat câţiva ani la Institutul Nicolae Grigorescu, întrerupând studiile din motive politice. A lucrat o vreme şi la Radiodifuziunea Română ca tehnician de sunet. A fost mai întâi director şi regizor la Ansamblul de Teatru de Păpuşi al Armatei din Bucureşti, pe care l-a întemeiat (1953 – 1955). Apoi, fondator al Teatrului de Păpuşi din Constanţa (1956). Alături de toţi membrii colectivului, Claudiu Cristescu a muncit cu entuziasm la amenajarea teatrului, la construcţia studioului de înregistrare (un studiou profesionist pe care l-a dotat cu aparatură de înalt nivel pentru acea vreme). Claudiu Cristescu a activat în această instituţie până în anul 1968 ca regizor şi până în anul 1963 ca director, punând în scenă 32 de spectacole cu care, prin repertoriul abordat şi căutările artistice interesante (Poveste fără cuvinte – 1958 – în care se foloseau atât teatrul de umbre şi de păpuşi cât şi proiecţia cinematografică, Micul Muck, Sânziana şi Pepelea, Micul Prinţ) a pus bazele unui program estetic serios care a adus faima acestui teatru, pregătind şi noile generaţii de artişti de gen (Aneta Forna, Gigi Nicolau etc.). Claudiu Cristescu a semnat şi scenografia a numeroase spectacole, alături de soţia sa, Lucia Trotonghi Cristescu. În Micul prinţ a jucat şi rolul Pilotului. “…Cristescu îşi realiza singur decorurile, ca şi luminile care le puneau în valoare, ca şi benzile sonore. Avea un rafinament muzical, fapt care contribuia substanţial la alcătuirea lor. Era un artist total!…” [spunea despre el Anaid Tavitian]. A pus în scenă şi la Teatrul de Păpuşi din Târgu Mureş, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia, etc. Ref. Teatrul nr. 7/1958 (Poveste fara cuvinte); Contemporanul nr. 40/30 sept. 1960; Teatrul nr. 1/1960; 7/1963; 9/1965; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. Anaid Tavitian, Metamorfoza unui vis, Editura Ex Ponto, Constanta, 2011, pp. 33-40; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012. [A.T., C.P.]

CRISTESCU, Ion – n. 30. 07.1931, Bucureşti – d. 1999. Artist păpuşar la Teatrul Prichindel din Alba Iulia între anii 1963-1990. A realizat peste 60 de roluri în spectacole ca: O vacanţă în anul 2222, Duşmani neîmpăcaţi, Undeva pe pământ, Pescarul şi sirena, Tigrişorul Petre, Pinocchio etc. A pus în scenă ca regizor spectacolele: O rază de soare (1974), Scufiţa Roşie (1976), Pinocchio (1986, 1987), Rochiţa cu figuri (1989). Ca scenograf a făcut scenografia la spectacolele Scufiţa Roşie şi Rochiţa cu figuri. Premiu de interpretare pentru rolul Lupul din Capra cu trei iezi. Ref. Teatrul nr. 12/1978. revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar; Pescarul si norocul lui, in Teatrul nr. 10/1983 [R.R.]

CRISTESCU, Iulia – n. Galati, 24.07.1984. Studii: 2002: Galaţi, Şcoala de Teatru “Pygmalion”, profesori Stela Popescu si Florin Piersic Jr.; 2003: Galaţi, Liceul Pedagogic “Costache Negri”, clasa pedagogie şcolară, Galaţi; 2007: Facultatea de Teatru, licenţiată la secţia Actorie, profesori Adriana Popovici şi Mircea Gheorghiu. Workshop-uri: Atelierele Internaţionale de Teatru de la Sinaia – organizate de Catedra UNESCO (2005); atelierele de Teatru Antic Grec – prof. Univ. Yannis Paraskevopoulos (2005); atelierul de dans Kabuki, prof. Sayoko Shirotani (2005). Cursuri de Arta Actorului Mânuitor de păpuşi (Bi-ba-bo), 2006. A colaborat între anii 2005 – 2007 cu Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galaţi. Ca artist păpuşar, roluri la Teatrul “Mihai Popescu” din Târgovişte: 2008: Vrăjitoarea, Bunica, Alya în Mica sirenă, de H. C. Andersen, regia Gabriel Apostol; Mama cea bună, Oglinda, Fricosul în Albă ca Zăpada, după Fraţii Grimm, regia Oana Leahu; Savantul în Neghiniţă, după B. Şt. Delavrancea, regia George Balint; Cei trei purcelusi – regia George Balint. Din 2007 actriţă şi artist păpuşar la Teatrul “Guliver”, Galaţi. Alte roluri: Cenuşăreasa în Cenuşăreasa, adaptare după Fraţii Grimm, regia Daniel Stanciu; Motanul încălţat, regia Daniel Stanciu; Cocoşul năzdrăvan, regia Luminiţa Iordănescu, Cei trei purceluşi, regia Daniel Stanciu. A jucat în filmele Seara secretelor, scurt metraj, regia Florin Piersic Jr. si Marian Codârlă, Poker – regia Sergiu Nicolaescu.

CRISTESCU, Lucia – v. TROTONGHI, Lucica

CRISTIA, Valeria – n. 27.12.1980 Tulcea. Studii: UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, absolventă in 2004. Spectacole de licenţă Magazinul cu jucării (regia Cristian Pepino) şi De ce fierbe copilul in mămăligă, proiect realizat împreună cu Lucia Barbu. Artist păpuşar si marionetist, actrita, constructor de papusi, scenograf.. Workshop-uri: Cursuri de vara ITI UNESCO, Sinaia 2001; 2003: Art Happening, Young Artists Vitranc, Kranska Gora, Slovenia; 2011: Teatru Forum (group leader youth exchange Speak-up socially, Thaon les Vosges, Franta, Youth in Action); 2011: Physical Theatre (group leader youth exchange L’Arte Macchiato, Chiavenna, Italia, Youth in Action); 2012:“Contemporary Circus” – multilateral evaluation meeting, Nykobing Falster, Danemarca, Youth in action). Colaborari spectacole: “Clasic e Fantastic” Teatrul Odeon, Bucuresti (2012- prezent) “Copilaria lui Vivaldi”, “Copilaria lui Chopin”, “Copilaria lui Enescu”, “Copilaria lui Wagner” (concept si manuire moment teatru de umbre); Compania “Rainbow Party-Curcubeul vesel” (2012-prezent): “Padurea fermecata”, “Calatorii in lumea dansului”, “Prietenii din gradina”; Acuarelle Party (2008-prezent): realizare concept, constructie si manuire marionete si papusi, in momente artistice de divertisment. “Frumoasa din padurea adormita”, proiect Artextract (2014): Constructie papusi, costume, scenografie; “Printesa si bobul de mazare”, proiect Artextract (2012): Constructie papusi, costume, scenografie. A mai colaborat si cu Compania “Hai-Hui” (2007-2012) Cenusareasa”, “Fata Babei si Fata Mosneagului”; “Mesterul Manole” Teatrul National, Bucuresti (2002): spectacol vizual cu actori si papusi din hartie sifonata, pliata cu tehnici origami, taiata kirigami in cadrul TIAV (Targul International al Artelor Vizuale). Activeaza si ca trainer, profesor. Filme şi colaborari cu TV: Mihai si Cristina, regia Cristian Nemescu; Donna Must Die!, regia Ismail Jamaludin, Dragoş Dulea etc.

CRISTOFOLETI, M. v. KRISTOFOLETTI, Maria

CRIŞAN, Barbara – artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” – Sibiu. Roluri în Puiul de lebădă după H. Ch. Andersen, regia Monica Baldea, Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu, Frumoasa şi Bestia, regia Bogdan Drăgulescu, Farsele iubirii, regia Oana Leahu.

CRIŞAN, Dumitru – arhitect şef al oraşului Brăila, a colaborat cu Teatrul pentru copii Brăila şi a realizat scenografia spectacolului (premiat la Zagreb) Trei căsuţe, trei drumuri, regia Florica Teodoru, 1976.

CRIŞAN – RUSU, Dorina –  n. 1953,  Iaşi – d. noiembrie 2006. Studii: A terminat studiile principale de pian în 1977. Compozitor. O vreme actriţă şi secretar muzical la Teatrul Luceafărul din Iaşi, compune muzică de scenă, colaborând cu regizori renumiţi cum ar fi Victor Ioan Frunză, cu Maia Morgenstern şi cu alţii, cantand live la pian în multe spectacole. După 1990, Victor Ioan Frunză o cheamă la Teatrul din Tg. Mureş, unde director era atunci actorul Vlad Rădescu, pentru a compune muzica spectacolelor ”Trupei pe butoaie”. A urmat colaborarea pentru SatyriconPremiul Special pentru muzică de scenă. 2006 – Vrăjitorul din Oz după Frank Baumm, Teatrul Prichindel, Alba Iulia, premiul pentru muzica originală la Festivalul „Puck” din Cluj-Napoca. La Ţăndărică a realizat muzica spectacolului Arvinte şi Pepelea de Vasile Alecsandri, regia V. I. Frunză, 1984. La Teatrul de Papuşi din Alba-Iulia a creeat muzica pentru spectacolul Vrăjitorul din Oz (regia Oana Leahu). [C.P.]

CRIŞAN, Mihain. 16.11.1925, Alba Iulia. Regizor, scenograf, dramaturg, traducător, critic de teatru, publicist. Studii: Facultatea de Drept la Bucureşti şi IATC Secţia Teatrologie, absolvent în 1965. A făcut parte din grupul de fondatori ai Teatrului de Păpuşi din Cluj–Napoca unde a activat ca păpuşar, regizor, secretar literar şi şef al secţiei române (1949-1952). Regie: A Himola kincsei / Pestera cu comori de Branşevici, regia Mihai Crişan, scenografia Mircea Matcaboji, 1950. Fondator al Teatrului de Păpuşi Baia Mare (1956) unde a activat ca regizor, dramaturg, scenograf şi profesor de păpuşărie. Între 1956 şi 1962 a realizat ca regizor 7 spectacole la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare (Căsuţa din câmpie -1956, Doctor fără voie de Molière – 1962). Vreme îndelungată s-a ocupat de cercetarea tradiţiilor românesti de teatru popular (cu măşti şi păpuşi) iniţiind o serie de acţiuni (festivaluri, turnee) prin care a făcut cunoscută tradiţia românească în ţară şi străinătate. In 1976 a organizat la Muzeul Satului din Bucureşti un festival al păpuşarilor tradiţionali români, prilej cu care i-a făcut cunoscuţi pe Ion Borţea, Gheorghe Mocanu, Ghiţă-Artist din lume, Domnosie Stancion şi alţii. Timp îndelungat i-a ajutat şi i-a îndrumat pe aceşti artişti populari tradiţionali.  Cu Ion Borţea şi alţi păpuşari a organizat turnee în ţară şi străinătate, fiind şprehul spectacolelor de Vasilache şi Marioara. A fost şi lector la CSPC. A publicat numeroase piese de teatru de păpuşi scrise de diversi autori (Alecu Popovici, Viorica Huber-Rogoz etc.) între anii 1956 – 1989, cand a activat si ca editor al colectiei Teatru de păpuşi editată iniţial de Casa Centrală a Creaţiei Populare, Bucureşti. Autor a numeroase cronici şi diferite articole despre teatrul de păpuşi apărute în revista Teatrul şi în revistele culturale, a avut o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea animaţiei din ţara noastra şi la cunoasterea istoriei ei. Dramaturg, a scris piesele Rămăşagul -1960, Trei prieteni –1964, Nică Năică – 1966, Moş Gerilă S.O.S. – 1968, Vicleimul, Poveşti din cinci continente, Tândală cloşcă şi multe altele. A scris numeroase cronici despre spectacolele de teatru de animaţie, publicate în revista Teatrul. [C.P.]

CRIŞAN, Mircea – [Mauriciu KRAUS] – n. 8 august 1924 într-un vagon de tren care traversa Maramureșul. Studii: A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa Maria Filotti (1944-1946). Celebrul actor comic este autor (alături de Al. Andy) al scenariului spectacolului Eu şi materia moartă  (Ţăndărică, 1965) în care a şi jucat, spectacolul bucurându-se de un imens succes. Tot ei au mai scris şi scenariul spectacolului Mâna cu cinci degete (1958 Ţăndărică), precum şi piesa pentru teatrul de păpuşi Vitrina cu caricaturi – 1957. La 19 ani a debutat la Teatrul Barașeum, actualmente Teatrul Evreiesc de Stat, dar, după o vreme, datorită succesului său imens ca actor comic, a început să apară la Teatrul Constantin Tănase şi în diverse spectacole de varietăţi, ca actor de stand-up comedy. Celebru pentru curajul său, oamenii spuneau: “mergeţi să îl vedeţi pe Mircea Crişan până nu îl arestează”. A rămas în Occident cu ocazia unui turneu la Paris al Teatrului Constantin Tănase la teatrul Olympia în 1968 și s-a stabilit ulterior în Germania. Artist emerit RPR, 1964. Ref. Eu şi materia moartă, în Teatrul nr. 6/1964 [C.P.]

CRIŞAN, Ovidiu – n. 26 mai 1970, Galaţi, jud. Galaţi. Studii: –  Universitatea “Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Litere, secţia teatru, specializarea actorie, promoţia 1998. Din 2004, angajat al Teatrului de Păpuşi Puck Cluj-Napoca. Roluri interpretate în teatrul de păpuşi: Uriasul Periferigerilerimini în spectacolul Uriaşul Periferigerilerimini regia  Maria Mierluţ; Oratorul în Prinţesa pasăre, regia Marius Şopterean – 2005; Stan în Stan Păţitul de Bogdan Ulmu, regia Bogdan Ulmu – 2005; Vrăjitorul în Vrăjitorul şi corbul dramatizare de Mona Chirilă, după Carlo Gozzi-2005; Dănilă Prepeleac în Dănilă Prepeleac dramatizare după Ion Creangă, regia Traian Savinescu 2009; Măgarul în Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm de Traian Savinescu -2010. Premii: Premiul special pentru interpretare, cu rolul Vrăjitorul, în spectacolul Vrăjitorul şi corbul regia Mona Chirilă, din cadrul Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete “Puck “– Cluj-Napoca, 2005; Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’ arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie – Bucuresti, 2006; Premiu colectiv pentru interpretare actoricească în spectacolul „Dănilă Prepeleac”, Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck”, Cluj Napoca, 2008; Premiul de interpretare pentru rolul titular din spectacolul Dănilă Prepeleac, regia Traian Savinescu la Festivalul Internaţional de Animaţie, Bucureşti,  2011.

CRIŞAN, Vlad – n. 2.03.1968, Baia Mare. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare din 1992. A jucat în Capra cu trei  iezi, regia Aristotel Apostol, Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, regia  Oana Leahu, 2013.

CRUCERU, Florica – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

CRUŢIU, Gheorghe – [CRUŢU în monografia lui Nicolae Rodean] a făcut scenografia spectacolului Micii muschetari de Lizica Musatescu, 1959, regia Ion Hândoreanu, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Rodean îl menţionează ca artist păpuşar, dar nu am găsit alte date în acest sens. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

CSÁK Zsolt – Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi Cluj Napoca, Premiu pentru pantomimă la Gala recitalurilor păpuşăresti, Botoşani, 1988. 1987-1993 actor la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca; ulterior, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Budapesta.

CSÁKI Csilla – n. 1976, Târgu Secuiesc. Studii: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Filosofie. Artist păpuşar la Teatrul Puck Cluj Napoca din 1997. Roluri mai importante: Plum-Plum, Povestitorul (în Segény Dzsoni / Sărmanul Johnny), mai multe roluri în Rózsa és Ibolya, Vulpea (în Turnuleţul). [H.R.]

CSATAI, Roxana [Viorica] – n. 27.10.1975, Sibiu, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Sibiu între anii 1995-1996. Roluri în Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger după Fraţii Grimm, 1995, regia Lilly Krauss; Balada vremii care trece, 1996. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

CSATÓ Kata – regizoare din Ungaria, a pus în scenă la Secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara Ionică Măzărică de Markó Róbert, regia Csató Kata, 2012, scenografie şi construcţie de păpuşi  Tóth Eszter. Muzica Cári Tibor.

CSEKE Pétern. 6 iunie 1974, Târgu-Mureş. 1998-2001 a colaborat cu Teatrul Figura Stúdió. Din 2001 artist păpuşar şi regizor la Teatrul Ariel Târgu-Mureş, secţia maghiară. Dramaturg, textier. Roluri la Teatrul Ariel în: Óz a nagy varázsló / Oz, marele vrăjitor, dupa Frank Baum, 2001; Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Happy end, adică poveştile se termină cu bine de Saszet Géza, 2002; Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi, 2003; A vitéz szőcs / Croitorul cel viteaz de Kinga Júlia, 2003;  roluri în: János Vitéz de Szilágyi Dezső după Petőfi Sándor, 2003; 2003 Povestitorul (Betlehemes játék /Jocul Betleemului); Uriaşul în A halhatatlanságra vágyó királyfi / Prinţul care dorea să fie ceva nemaipomenit de Tömöry Márta după Juhász Ferenc, 2004); Az Álomfestő / Pictorul de vise de Hatházi András, 2005; Tűmese / Povestea acului de Barabás Olga după H. Chr. Andersen, 2005; József Attila de Barabás Olga după József Jolán, 2005 ; 2005 : Betlehemes játék / Jocul Betleemului de Barabás Olga; 2006 : Hamupipőke / Cenuşăreasa de Oana Leahu după Fraţii Grimm; 2006 Zalán Tibor: Mirkó királyfi/ Prinţul Mirko; A legszebb ajándék / Cel mai frumos cadou de Pávai Csanád după Lev Tolstoi, 2006; Zurinka de Alina Nelega, 2007; Regele în A vitéz szabócska/ Croitoraşul cel viteaz de Barabás Olga după Fraţii Grimm, 2008; Árgyélus királyfi / Prinţul Argheluş de Zalán Tibor, 2008; 2009 Grimm- Oana Leahu – Ioan Ardelean: Hófehérke és a hét  törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici; Piroska és a farkas / Scufiţa Roşie şi Lupul de Király István după Fraţii Grimm, 2009.

CZEKELIUS, Peter Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

CSELÉNY Lászlóregizor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca. A pus în scenă piesa lui Mircea Vaida Mese a szülőfőldről / Poveste despre tărâmul străbunilor, 1977.

CSEPEI Zsolt – n. 07.27. 1987. Studii: 2006-2009 UBB, Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru si Televiziune, Specializarea actorie; 2011- UBB, Facultatea de Teatru si Televiziune, Specializarea actorie, nivel master. Data angajării la Teatrul Puck, secţia maghiară: 03. 01. 2011. Roluri importante ca artist păpusar: Mastera în Hamupipőke / Cenuşăreasa (regia Varga Ibolya). Prinţul în Világszép nádszálkisasszony / Frumoasa domniţă trestie (regia Rumi László). Mesagerul în A csuka parancsára / La porunca ştiucii (regia Varga Ibolya).

CSIZMÁS, Alexandru – n. 22.10.1967, Arad. Maeştri: Kovács Ildikó, Valeriu Simion. Talentat artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad (din 1991). Roluri în spectacolele: Cenuşăreasa (regia Francisca Simionescu), Albă ca Zăpada (regia Kovacs Ildikó), Truffaldino şi aiuritele fantasme (regia Ion Mânzatu), Fram- ursul polar (regia Adela Moldovan), Regele cerb (regia Cristian Pepino); Elefantelul curios, regia Mircea Petre Suciu, 1995 etc.

CSORTÁN, Márton – n. 19 martie 1951, Cluj. StudiiAcademia de Muzică “Gh. Dima” – Cluj, specializarea Pedagogie muzicală, Universitatea Babeş Bolyai – Cluj Napoca, specializarea Teatrologie 1998-2002, Curs de pantomimă – Sommer Universiät Graz, Austria, 1994. Activitate profesională: 1979 – 2017 artist papusar la Teatrul Puck, compozitor, impresar artistic, membru al trupei  MIM 7 (1980 – 1986). Roluri importante: Ucenicul cu pălării, Bajor Andor, Lâna de aur, regia Dan Vasile, 1979; Omul de zăpadă, Bătrânul morocănos în Te aștept! de John Lawson regia Kovács Ildikó, 1979, Lisander în Visul unei nopți de vară, regia Kovács Ildikó, 1980, Păpușarul cu jucării, în Permanențele efemerului, de Weőres Sándor, regia Kovács Ildikó, recital Vajda Zsuzsa, 1980; LázárKarnyóné, de Csokonai Vitéz Mihály, regia Kovács Ildikó, 1980Maimuța în Elefănțelul curios de Nina Cassian, regia Koblicska Kálmán, 1981; Șoricelul bătăuș în Jobenul buclucaș de Győrffy Kálmán, regia Kovács Ildikó, 1982;  Muzicantul Kabuki în Trenul cu lapte nu mai opreşte aici de Tennessee Williams, Teatrul Naţional Cluj Napoca, regia Kovács Ildikó, 1982; Povestitor în János Vitéz, regia Kovács Ildikó, 1982, Haiducul chior în Ludas Matyi de Fazakas Mihály – Móricz Zsigmond, regia Kovács Ildikó, 1983, Füles în Micimackó, regia Kovács Ildikó, 1984;Măgarul Jaques, Motanul încălţat, de Ch. Perrault, regia Balló Zoltan, 1985Prinţul, Maestrul de ceremonii în Cenuşăreasa, de Fraţii Grimm, regia Kovács Ildikó, 1985; Lupul, Mehamed etc în Povesti cu animale de Móricz Zsigmond, regia Kovács Ildikó, 1985; Lupul șchiop în Prințul Argylus, regia Balló Zoltán, 1985; Măgar, Ursuleţul Winnie Pooh de A.A. Milne, regia Kovács Ildikó, 1984, Ursul și Pisica în Hänsel și Gretel, regia Balló Zoltán, 1986; Cerbul în Csipike de Fodor Sándor, regia Koblicska Kálmán, 1988; Ursul, Pețitorul Tagalu și Generalul în La porunca ştiucii de Tarakovschi, regia Balló Zoltán; Păpușar în Csiribiri, spectacol pentru copii, Opera Maghiară şi Teatrul Maghiar Cluj, regia Kovács Ildikó, 1986; Oz în Vrăjitorul din Oz, Frank Baum, regia Szekely Andrea, 1995; Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, de Petre Ispirescu regia Mona Chirilă, 1995; Donna Rozita, Don Cristóbal de Federico Garcia Lorca, regia Varga Ibolya, 1996, Broscoiul și Lupul în Căsuța din cîmpie de S. J Marsak, regia Jakab Ildikó; Rege bătrân, Rézbányai Győző – Lázár Ervin: Sărmanul Johnny şi Árnika, regia Varga Ibolya, 1999; Regele în Trandafirul şi Vioreaua, de Arany János, dramatizare Egyed Emese, regia Varga Ibolya, 1999; Rege/Grădinarul în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Vitéz László în Weöres Sándor: A holdbéli csónakos, regia Varga Ibolya, 2000; Dumnezeu în Ivan Turbincă de Ion Creangă, adaptare Sütő András, regia Rumi László, 2002; Povestitor în Frumoasa şi urâtul satului de Purdi Mihály, regia Szabó Zsuzsa, 2003; Dracul sărac în Dracul sărac de Tamási Áron, regia Varga Ibolya, 2003; Muzicant, vânzătorul de cravate în Vasilache şi Marioara de Mihai Crişan, regia Varga Ibolya, 2003; Hosszú ács în Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regia Varga Ibolya, 2004; Regele, Trandafirul şi Vioreaua, de Arany János, regia Varga Ibolya, 2004; Vânătorul în Scufiţa Roşie de Fraţii Grimm, regia Varga Ibolya, (spectacol muzical) 2005; Bătrânul păstor, Menyhárd – În Betlehem, regia Varga Ibolya, 2006; Profesorul Parmenius în Búbocska de Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya, 2007; Pantalone în Regele cerb de Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă, 201l; Cerbul rănit, Pisica în Poveste de iarnă, scenariul şi regia Varga Ibolya, 2011; Menestrel în Zâna Lacului de Egyed Emese, regia Varga Ibolya, 2014; Haiducul în Erős János, regia Varga Ibolya, 2014. Interpretare instrumentală şi vocală live: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, regia Mona Chirilă, 1995; Frumoasa domniţă trestie, regia Rumi Laszlo, 2000; Zâna lacului, regia Mate Varga Ibolya, 2014. Compoziţii originale şi ilustraţii muzicale în spectacolele: Piticul din grădina de vară de D.R. Popescu, Teatrul Maghiar Timişoara, regia Seprődi Atilla, 1977; Elefănţelul curios de Nina Cassian, Teatrul de Păpuşi Cluj Napoca, regia Kablicska Kálmán, 1980; Cântece ostăşeşti pe versuri de Tiberiu Utan pentru Unitatea militară Lipova, Cântarea României, faza pe ţară, 1978; Permanențele efemerului de Weőres Sándor, Teatrul de Papusi Cluj Napoca, regia Kovács Ildikó, 1980; Hamlet de William Shakespeare, Teatrul Maghiar de Stat, regia Tompa Gábor, 1984; Cenuşăreasa, de Fraţii Grimm, regia Kovács Ildikó, 1985; De ce a furat zmeul mingea? de J. Marsak, Teatrul de Păpuşi Cluj, regia Aureliu Manea, 1985; Motanul încălţat, de Ch. Perrault, regia Balló Zoltán, 1985; Piticul Clip de Al. T. Popescu, Teatrul de Păpuşi Puck, regia Aureliu Manea, 1985; Csiribiri, spectacol pentru copii, Opera Maghiară şi Teatrul Maghiar Cluj, regia Kovács Ildikó, 1986; Ifigenia de Mircea Eliade, Teatrul Maghiar de Stat, regia Alexandru Dabija, 1987; Mutter Courage de Berthold Brecht, Teatrul German Timişoara, regia Stephan Darida, 1978; Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, Teatrul de Păpuşi Puck, regia: Pályi János, 1994; În ţara zmeilor cu creasta verde de Miron Scorobete, Teatrul de Păpuşi Puck, regia Varga Ibolya, 1998; Turnuleţul de Tarakovski, Teatrul de Păpuşi Puck, regia Jakab Ildikó, 2000; În Betlehem, regia Varga Ibolya, Teatrul de Păpuşi Puck, 2006. Colaborări cu televiziunea naţională şi Radio Cluj: emisiuni literare şi pentru copii (în perioada 1977 – 1983). Premii: Gala actorului păpuşar, Botoşani 1988, premiul de interpretare în spectacolul “Jocuri de copii;  Festivalul Teatrelor maghiare din afara graniţelor, Kisvárda, Ungaria 2004, Premiul special al publicului pentru spectacolul Ludas Matyi [H.R., D.V.]

CSŰRI, Emese – n. 07.02.1964, Valea lui Mihai. Studii: Facultatea de Arte Vizuale din Oradea. Este angajată a teatrului Arcadia din Oradea din anul 1990, pictor scenograf. Scenografia la spectacolele: 2003 – Regele Zorzon de H. Ch. Andersen (regia Ion Mâinea, costume Emese Csűri), Căţeluşul albastru după Jan Lewitt – George Him (regia Urbán Gyula, măşti, costume, păpuşi Emese Csűri, decor Ladislau Trifan); 2005 – Andersen 200 (regia Ion Mâinea); 2006 – Albă ca Zăpada de Fraţii Grimm, (regia Sebastian Bărbălan), Ultima aventură după James O’Henry (regia Mihai Păun); 2007 – Schiţe de I.L.Caragiale (Regia Ion Mâinea); Magic show (textul şi regia Igor Lungu, costume Emese Csűri, decoruri Ladislau Trifan); Noaptea cea mare de Rudyard Kipling (regia Mihai Păun); 2010 – Cheiţa de aur după Aleksei Tolstoi (regia Igor Lungu); Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm (regia Traian Săvinescu); 2011 – Naiul fermecat (text şi regie Florin Stan; decor şi costume Emese Csűri); Capra cu trei iezi după Ion Creangă (scenografie şi păpuşi Emese Csűri). Andersen 200 (regia Ion Mâinea, 2005). Scenografia la Teatrul „Szigligeti Színház” Oradea– Trupa Liliput: Csipike, 1997; Regele Pomadă, 1998; Vrăjitorul din Oz, 1999; Căţeluşul albastru, 2003; Legenda Magelonei, 2005; Viteazul János, 2007; Albă ca Zăpada, 2008.

CUBERSKI, Iosefina membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul  Popular din Ploieşti si din 1953 stagii de cursuri de specialitate  la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Căsuţa din ulcior de M.Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi  Gabi Teodorescu, in regia lui Titi Petripop (premiera la 25  septembrie  1952).

CUBLEŞAN, Constantin – n. 16 mai 1939, Cluj-Napoca. Studii: Facultatea de Filologie, Istorie şi Filozofie, Universitatea  Babes-Bolyai, secţia română -Rusă; doctor în filologie. Scriitor, dramaturg. A scris pentru teatrul de păpuşi Iepurilă Varză Dulce (Cluj, Teatrul de Păpuşi de Stat, secţia română, 1982).

CUCU, Aurel – n. 11.05.1954, Galaţi. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice. Autor a numeroase sculpturi monumentale. Scenograf. Director al Teatrului de Păpuşi din Baia Mare pană in 2012, cand teatrul a devenit sectie a Teatrului Municipal din Baia Mare. Ca scenograf a realizat printre altele Jertfa lui Petre (1997), Amintiri din copilărie, regia Cornel Mititelu. Premiul pentru management cultural, Festivalul Gulliver 2010.

CUCU, Cătălin – actor, artist păpuşar, Teatrul Luceafărul din Iaşi. Roluri în Povestea prostiei, Năzdrăvăniile lui Prepeleac după Ion Creangă, Cartea junglei, regia Oana Leahu, 3 Poveşti cu zmei după Mircea Cărtărescu etc. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C.]

CUCU, Ermioni – [Hermioni] – n. 13. 09. 1935 Perivoli-Castoria, Grecia. Artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău 1957-1962, actriţă la Teatrul Muzical din Braşov, Secţia Estradă 1962-1966, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov între anii 1966-1990. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1977, Pui de om. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978

CUCU, Gheorghe – n. 18.08.1932, Vâlcele, jud. Covasna. Studii: Cursuri de perfecţionare 1957. Artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău 1957-1962, actor la Teatrul Muzical Braşov Secţia Estradă 1962-1966. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov între anii 1966-1990. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1977, Pui de om. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] în Teatrul nr. 2/1978

CUCUTĂ, Ana Maria – n. 28 decembrie 1984, Focşani. Studii: liceul la Focşani, cerc de teatru cu Olimpia Săpunaru, 2003 premiul de interpretare pentru rolul Helena din spectacolul „Visul unei nopti  de vară”; Universitatea Natională de Artă Teatrală si Cinematografică „I.L.Caragiale”, secţia Păpuşi Marionete, absolventă in 2008. Actriţă, artist păpuşar. In 2011, alături de Anamaria Crăciun, pune bazele unei companii de teatru de animaţie experimental, Uninvented Theatre. A participat şi la proiectul de teatru de umbre pentru  copii foarte mici realizat în colaborare cu Beatrice Iordan şi la proiectul Asociatiei Strop de Speranţă din Focşani prin care se urmăreşte diminuarea  abandonului şcolar la sate. Membră în trupa Dell’Arte condusă de Mihai Gruia Sandu (rol in Anselmo).

CULITZĂ-CONSTANTINESCU, Paula – n. 1 nov. 1918, Bucureşti – d. 18 febr. 1991, Bucureşti. Studii: A urmat  Conservatorul din Bucureşti. Debutul  la  Teatrul  Naţional  Bucureşti (1937). După absolvire a jucat în multe teatre dramatice: Brăila, Cluj şi Craiova (1952-1955); Piteşti (1955-1958). A revenit la Teatrul Naţional din  Craiova în anul 1958. A dramatizat, în colaborare cu Ion [Jean] Gheliuc Capra cu trei iezi,  jucată în multe teatre din ţară. A pus şi în scena la teatre de păpuşi dramatizările ei ca regizor.

CUPARENCO, Iordachi – n. 1784 – d. 1844. Impreună cu familia sa pleacă din Moldova în Polonia în 1804. Pasionat de mecanică, va face un teatru de automate la Varşovia în 1830, numit Teatrul mecanic pitoresc. Ref. Gâtză TPR; Teatr Lalek, mai 1958.

CUPE, Irina – v. KUPÉ, Irina

CUREA, Constantin – Scenograf  la Teatrul de Păpuşi din Botoşani între anii 1985-1992.

CURELARU, Tanţa artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi  Galaţi în 1975. Ref. Pasărea albastră, regia Traian Ghitescu-Ciurea, revista Teatrul nr. 4/1975

CZABA Csaba – v. SZABÓ Csaba [eroare de tipar]

CZEDULA Zsuzsa – n. 21.11.1944. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş între anii 1962-1990. Roluri importante: Albă ca zăpada, Prinţesa Tunde, Ileana din Viteazul Ion, Juliska din Mateiaş Gâscarul, Dorilla (în Vrăjitorul din Oz), Cenuşăreasa, Mytyl în Pasărea albastră. Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş. A mai jucat în Sânziana şi Pepelea (regia Pal Antal), rolul Sânziana, în Csongor si Tunde, rolul Tunde. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975; Teatrul nr. 1/1976 cu remarci laudative pentru ambele roluri. [Z.F.]

Scroll to Top