A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z


FAGU, Marin – n. 20 ianuarie 1985. Studii: 1999 – 2003 – Liceul de Muzică şi Arte Plastice “Gh. Tăttărăscu”- Focşani, Vrancea, secţia Muzică; 1996 – 1999 – Şcoala Populară de Artă – Focşani, Vrancea, secţia Canto; 2003 – 2007 – Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”-Bucureşti, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului Mânuitor de Păpuşi şi Marionete, 2007 – 2009 – Masterat – Tehnologii Digitale în Arta Animaţiei, U.N.A.T.C – Bucureşti; doctorat UNATC. 2006 – “Măştile Commediei dell’Arte” – workshop susţinut de maestrul Ferrucio Soleri – Picolo Teatro di Milano (Atestat în Commedia dell’Arte). Din 2006 artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică – Bucureşti şi este unul dintre cei mai valoroşi artişti ai acestui teatru. Artist păpuşar. Roluri în spectacolele: Max şi Moritz (scenariul şi regia Radu Dinulescu dupa Wilhelm Busch – rolul Max), Lampa lui Aladin (scenariul şi regia Cristian Pepino, rolul Aladin), Capra cu trei iezi (scenariul Cristian Pepino, regia Gabriel Apostol, roluri – Preotul, Fierarul), Candid (după Voltaire – regia Cristian Pepino – rol Candid), Tom Degeţel (adaptare după Henry Fielding – regia Daniel Stanciu – rol Vrăjitorul Merlin), Albă ca Zăpada (regia Cristian Pepino, roluri – un curtean, Bucătarul, Lupul, piticul Somnorilă, Prinţul), Frumoasa şi Bestia (regia Cristian Pepino, rol Bestia). Experimentat în domeniul programelor Adobe, a realizat animatia video pentru spectacolul Motanul încălţat (regia Daniel Stanciu, Teatrul Gulliver Galaţi). 2005 – “Xenophobia” – păpuşar (păpuşi animatronice din latex), regia Gary Jones – Castel Film. 2005 – “Raptor Island 2: Raptor Planet” – păpuşar (păpuşi animatronice din latex), regia Gary Jones – Castel Film (România). 2006 – “Anselmo” Spectacol de Commedia dell’Arte (regia Mihai-Gruia Sandu. Rol – Anselmo), prezentat în numeroase festivaluri si teatre (Teatrul Metropolis, Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground ARAD FUN 2007, Festivalul “La strada” Tîrgu-Mures 2007, Festivalul International al Teatrelor Libere Sibiu 2007 etc.). A realizat si numeroase roluri în filme si în seriale TV, precum şi numeroase dublaje pentru film. [C.P.]

FARCA, Adrian [Vasile] – n. 13.05.1951, Mediaş, jud. Sibiu. Cursuri de perfecţionare CSPC Bucureşti 1978-1980 (cu Peter  Janos – pantomimă, Sanda Diaconescu, Dorina Tănăsescu, Ileana Berlogea – Istoria Teatrului). Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov din 1972, peste 32 de roluri realizate până în prezent în spectacolele în regia lui Liviu Steciuc: Harap-Alb, Cenuşăreasa, Porumbiţa albă, Punguţa cu doi bani, Aventurile lui Talion etc. Recitaluri, împreună cu Miriana Brânduş: Si tu… şi tu… şi tu, Când voi creşte mare, Alina şi gâscanelulGhemotoacele  şmechere,  în regia lui Stefan Dediu Farca sau  Liviu Steciuc. Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu; Ref. Rev. Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Brasov); Lumea povestilor, Teatrul de Papusi din Brasov, în Teatrul nr. 3/1981; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

FARCA, Ştefan Dedu [FARCA Ioan Ştefan] – n.15.11.1940, Blaj, jud. Alba. Studii: IATC Bucureşti, actorie (profesor Radu Beligan) absolvent în 1962. Curs de perfecţionare cu Stefan Lenkisch. Actor la Teatrul Dramatic Braşov din 1962. Apoi, regizor artistic la Teatrul de Păpuşi Braşov 1977-1990, director la acelaşi teatru între anii 1977-1990, apoi secretar literar. 22 de spectacole puse în scenă ca regizor artistic, în colaborare cu Liviu Steciuc. Regie: Albă ca Zăpada de M. Manoilescu după Fraţii Grimm (1978), Punguţa cu doi bani după Ion Creangă, adaptarea scenică Stefan Dedu Farca, la Festivalul „Ion Creanga“ de la Bacau (1978) Premiul I pentru cel mai bun spectacol, Planeta necunoscută de Mariana Tomescu Vâlceanu (1979), Întâmplare de pe strada noastră de Tudor Boian (1980), Joaca de Alexandra Davidescu (1980), Porumbiţa albă de Viorica Huber Rogoz, spectacol premiat la Festivalul Teatrelor de Păpuşi de la Brăila (1981), Cenuşăreasa de Irina Bădescu după Fraţii Grimm (1981), Fantezie cu păpuşi de Ecaterina Mihăescu-Păun (1982), Capra cu trei iezi de Adrian Pascu şi Ion Agachi, dupa Ion Creanga (1982), Un joc frumos sau două, când e soare şi când plouă de Mariana Ioan (1982), Ursuleţii veseli de M. Polivanova (1983), Aventură cu bucluc de Dimitrie Roman (1983), Când voi creşte mare de Mircea Petre Suciu (1984), Pinocchio de Costel Popovici după Carlo Collodi (1985), Prima lecţie de Ana Ioniţă şi Gabriel Teodorescu (1985), Micii muşchetari de Lizica Muşatescu (1986), Scufiţa Roşie de Gheorghe Cucu după Fraţii Grimm (1998), Făt Frumos Rază de Soare de Mircea Florian (1989), Cocoşelul neascultător de Ion Lucian (1989). Prin strădania sa, secţia de păpuşi a Teatrului Dramatic Braşov devine teatru independent, Teatrul de Păpuşi Arlechino, în 1990. Premii: Marele Premiu Punguţa cu doi bani la Festivalul Ion Creangă- Bacău 1978, Premiul pentru cel mai bun spectacol Porumbiţa albă – la Festivalul de la Brăila, 1981. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012. [C.P.]

FARCAŞ – PÂNZARU, Livia – n. 21.10.1946, Cluj-Napoca. Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1973-1983, unde a realizat peste 25 de roluri ca: Scoruşa, Alis, Alina (în Poveste la Grădina Zoologică), Ileana (în Ileana cea isteaţă), Titinela (în Trenuleţul fermecat), Dina (în Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu). Stabilită în Israel.

FARCAŞ, Ştefan – v. FARKAS, Ştefan

FARCAŞ, Tereza – v. FARKAS Teréz

FARKAS MAYERBŰCHLER, Adela [FARKAS Adél; n. WOLF] – n. 3.02.1880, Satu Mare – d. 1957. Regizor artistic şi artist păpuşar al Teatrului de Păpuşi din Oradea între anii 1950-1957, fondatoare a acestui teatru pe când avea 77 de ani. A jucat ca actriţă din anul 1896. În 1923, împreună cu soţul ei, înfiinţează prima trupă de teatru de păpuşi, cu care colindă întreaga ţară. Primul spectacol regizat de Farkas Adela este Peştera cu comori. Pune în scenă apoi Glasul pădurii, Ciobanul şi băţul fermecat, Găinuşa roşie (1950).

FARKAS, Ştefan – n. 26.01.1929, Oradea. Studii: Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” Cluj, 1953, secţia regie. Regizor de teatru dramatic, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul Dramatic Oradea (angajat). A realizat în 1967 regia spectacolului Divina Comedie (scenografia Paul Fux), la Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară;  în 1968 regia  spectacolului Pui de om  la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. Ref. revista Teatrul nr. 1/1967, Divina Comedie.

FARKAS Teréz – [Tereza] – Regizoare de teatru dramatic. La Teatrul de Păpuşi Oradea, secţia Maghiară, a pus în scenă, în colaborare cu Paul Fux, interesantul spectacol Ursul de Cehov, 1960. Ref. Contemporanul nr. 11/11 martie 1960.

FÁTYOL Tibor [Tiberiu] – n. 09.10.1935 Cluj-Napoca. Studii: Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj-Napoca; în paralel a urmat Facultatea de Filozofie din Cluj-Napoca. Compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca: Táborozás / Pionierul de Kozma Elsa, 1960; Csipike de Fodor Sándor, regia Koblicska Kálmán, 1994. A avut o vasta activitate ca folclorist, publicist, muzician etc.

FAZAKAS Csilla – n. 1941, Cluj-Napoca. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca între anii1962-1996.

FAZECAŞ, Andrei – n. 13.05.1967, Oradea. Studii: Universitatea Oradea – Facultatea de Arta Spectacolului Teatral. Este angajat al teatrului ca artist păpuşar din 2002, iar din 2010 este şef de secţie la Teatrul Arcadia din Oradea. Roluri: Piticul – Cadou pentru pitic de Seres Lajos, 2003, regia Victor Ioan Frunză, Baloo – Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kipling, 2007, regia Mihai Păun, Teodor Tic-Tac în Samy purceluş de porţelan textul şi regia Urbán Gyula; Făt-Frumos în Făt-Frumos cel mofturos şi un zmeu întors pe dos, regia Mihai Păun; Senior Pătlăgea în Aventurile lui Cipollino de Ecaterina Mihăescu-Păun, regia artistică Mihai Păun; Hangiul în Morile de vânt ale lui Sancho Panza de Ecaterina Mihăescu-Păun după Cervantes, regia Mihai Păun, etc.

CĂIANU, Reli – artist păpuşar, Teatrul Ciufulici, Ploiesti. A jucat în Drum de stele de Al. T. Popescu (regia Cristian Pepino), Elefănţelul curios de Nina Cassian, Secretul Pădurii Bătrâne de Paul Silvestru după Dino Buzzatti etc. Ref. Teatrul nr. 11-12/1986

FĂRCAŞ, Ileana – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad din a doua generaţie de artişti.

FĂRCAŞ, Valentin –  n. Cluj în anul 1952. Studii muzicale la Conservatorul „Gh. Dima” Cluj. Între 1971 – 1987 concertează ca solist cu diverse Filarmonici din România (Arad, Cluj, Tg. Mureş, Sibiu, Timişoara, Iaşi). Compozitor; Ubu rege, regia Kovács Ildikó, 1980 – Cluj; Svejk, Ţăndărică – 1985, regia Kovacs Ildikó. Interpretează, în primă audiţie, Concertul pentru Chitară si orchestră a lui Maya Badian şi oferă prima audiţie pe scena românească a „Concierto-ului” de Aranjuez a lui J. Rodrigo (Arad – N. Boboc). Leaderul şi iniţiatorul grupului de rock-progresiv Experimental Quintet I, Experimental Quintet II. Din 1987 locuieşte la München.

FEDIUC, Mihai – coregraf. Dăruiţi copiilor îngeri! regia Marius Rogojinschi, Teatrul Vasilache din Botoşani, 2012.

FEDOROV, Zina – n. 1977. Studii: absolventă UNATC secţia Păpuşi/Marionete 2000, profesori Dorina Tănăsescu, Brânduşa-Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae. Licenţă – roluri în Croitoraşul cel viteaz, regia Cristian Pepino, Sudioul Cassandra. A fost o vreme artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Aici a jucat în Elefăntelul curios, regia Ion Puiu Stoicescu, 1995. Artist păpuşar şi marionetist în cadrul trupei particulare Paiaţa, înfiinţată în 1998, care prezintă spectacole la Clubul Ţăranului Român şi în grădiniţe. Trupa este compusă din Cristina Ioachimescu, Zina Fedorov, Monica Gheorghe. Roluri în cadrul trupei Paiaţa, în spectacolele: Coliba iepuraşului, Elefănţelul curios; Fata babei şi fata moşului; Prinţesa Crizantema, Răţuşca cea urâtă, Şoricelul cel prostuţ, Vrăjitorul pofticios.

FEIG, Sidonia – [născută MENDELOVITS] – regizor, Fănel fericitul, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1951; Teatrul de Păpuşi Oradea, 1951, Găinuşa roşie.

FEINGOLD, Marcu recuziter la  la Teatrul de Păpuşi din Bacău (ulterior Teatrul de Animatie ”Licurici” Bacău).  Medalia Muncii.

FEKETE Anetta – scenograf din Ungaria. Până în 1999 a lucrat în cadrul Teatrului de păpuşi Ciróka din Kecskemét (artist păpuşar, asistent de regie, constructor de păpuşi). Din 1999 şi în compania particulară Bábakalács. Scenografia Kincskereső kisködmön / Cojocelul fermecat de Egyed Emese dupa Móra Ferenc, regia Varga Ibolya,  Teatrul Puck din Cluj-Napoca.

FENATO, Marcela – n. 21 .10.1932, Ploieşti – d. 28 august 2012. I-au fost maeştri în arta teatrului de păpuşi Carmen Stamatiad, Anca Balaban, Renée Silviu. Membru fondator al Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploiesti. A urmat un curs intensiv de mânuire a păpuşilor şi arta actorului la Conservatorul  Popular din Ploieşti şi din 1953 stagii de cursuri de specialitate  la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti. Roluri în Căsuţa din ulcior de M. Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi  Gabi Teodorescu, in regia lui Titi Petripop (premiera la 25  septembrie  1952). Găinuşa harnică de Leda Mileva, regia George Baron. Artist păpuşar, unul dintre cei mai valoroşi din ţara noastră, a activat la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti, unde a fost o vreme şi şef de secţie. Creaţiile ei păpuşăreşti au fost memorabile, fie de un haz extraordinar, fie de mare sensibilitate. A jucat în peste 70 de spectacole multe roluri principale (în Albă ca Zăpada (rolul principal), Pui de om (Tudorel), Omuleţul de puf (Ariston, Arlechin), Undeva pe pământ (Copilul), Drum de stele, Secretul Pădurii Bătrâne etc.). A jucat şi pe scena Teatrului de Stat din Ploieşti [azi Teatrul Toma Caragiu] – în 1953, rolul principal din piesa Maşenka. Talent complex şi divers, a realizat şi construcţia păpuşilor şi scenografia mai multor spectacole (Undeva pe pământ -1989). Între anii 1952 –1976 a făcut scenografia pentru 38 de spectacole. De asemenea a şi pus în scenă ca regizor. In 1962 şi 1965 şi s-a ocupat de formarea tinerelor generaţii de păpuşari sustinând cursuri de mânuire, dar a continuat să se ocupe de acest lucru până la pensionare. Premiul I de interpretare la Festivalul Naţional în 1975 pentru rolul Tudorel din Pui de om, Premiu de interpretare la Festivalul de la Sinaia pentru recitalul Fabule pitice, 1974. Ref. Teatrul nr. 8/1989  [C.P., M.H.]

FENYVES, Lucreţia [născută PĂCURAR] – v. PĂCURAR, Lucreţia

FERENC Móra – n. 19 iulie 1879, Kiskunfélegyháza (Ungaria) – d. 8  februarie 1934, Szeged. A fost un scriitor, romancier, nuvelist, jurnalist, muzeolog, dramaturg maghiar, autor al unor romane și povestiri. A scris piesa Csilicsali Csalavári Csalavér / Jupân Vupache Viclenescu, pusă adeseori în multe teatre maghiare din tara noastră. Egyed Emese a dramatizat povestea ei Cojocelul Fermecat (Kincskereső Kisködmön).

FERICEANU, Stela – regizor, Teatrul de Păpuşi din Braşov. Regizor de opera si opereta la Teatrul Muzical Brasov. 1968 Teatrul National din Craiova – Voievodul tiganilor.

FERICEANU, Traian – n. 05.07.1928, Comlăuş, Jud. Arad – d. 24.09.1983. Studii: a fost studentul lui Florica Teodoru la Timişoara. Artist păpuşar, a facut parte în 1949 din prima echipa a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe cand era student al lui Florica Teodoru.  Regizor de scurt-metraje (Cum e Sfatul e si satul (film de propaganda alegeri de deputati, 1953, regia Ion  Rodan, Traian Fericeanu, Șofer de mare viteză 1955; Popescu 10 în control (1956), Mic album muzical (cu Maria Tanase, 1958), Amintiri din București, 1958. In acest film, Maria Tănase interpretează trei piese: printre care si „În Târgul Moșilor”. Sunt memorabile secventele din Târgul Moșilor care ilustrează acest cantec). Ref. Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpusi la Timisoara,  în Agenda CJTimis, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.

FERRAT, Al. –  [Cornel FERRAT] – Actor la Teatrul National Bucuresti, 1948, 1953-1961 Teatrul Armatei [Nottara], 1965 – 1967 Petrosani. A avut un teatru de păpuşi particular în Bucureşti înainte de înfiinţarea Teatrului Ţăndărică din 1946. A realizat şi prezentat spectacole înainte de război (din 1931 probabil) şi între anii 1945 – 1948. Era şi posesorul unei frumoase colecţii de marionete ceheşti prezentată în revista Boabe de grâu (nr. 1/1931). Prezenta spectacole (cum ar fi de exemplu Cenuşăreasa) în turnee prin ţară. A predat în 1948 noţiuni de mânuire a păpuşii grupului de păpuşari amatori care a constituit nucleul de artişti ai Teatrului de Păpuşi din Craiova la înfiinţarea acestei instituţii. [M.C., C.P.]

FILEP Szilárd-Zsolt – n. 4. 01. 1978, Gherla. Studii: Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”, Oradea, 1996, Şcoala de Arte “Francisc Hubic”, Oradea 1995-97, secţia grafică (prof. Holló Barna, Egyed Judit), Şcoala Liberă de Arte a maestrului Bölöni Wilhelm, 1997, Oradea, Şcola Liberă de Animaţie a regizoarei Kovács Ildikó, 1998, Gheorgheni, Şcoala Liberă de Animaţie a păpuşarului Pályi János, 1998, Cluj. Angajat al Teatrului de Păpuşi Puck Cluj-Napoca din 1997 ca artist păpuşar la secţia maghiară. Roluri: Rózsa din Rózsa és Ibolya (Trandafirul şi Vioreaua) Câinele din Cenuşăreasa, Vasilache din spectacolul Performing for Peace, regia Kovács Ildikó, 1998, Gyula (Ungaria), Sărbătoarea Saltimbancilor – Timişoara, Pasărea Albastră la manifestarea de deschidere a Festivalului “Szárnyas Sárkány” din Nyírbátor (Ungaria), cu Trupa de Animaţie a lui Rumi László, 1998. A lucrat si ca scenograf: decorul şi păpuşile la spectacolul Szegény Dzsoni és Árnika (Sărmanul Djoni şi Arnika) de Lázár Ervin – Láng Zsolt, regia Varga Ibolya, 1999, Teatrul de Păpuşi Puck. [H.R.]

FILIMON, Simioncompozitor, Albinuţa, regia şi adaptarea scenică Ion Ciubotaru, Teatrul Luceafarul, Iaşi, 2010.

FILIMON, Tudorel – n. 26. 07. 1953, Bucureşti. Studii: Absolvent al IATC, Secţia actorie, în 1974. A fost mai întâi actor la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Aici a jucat, între altele, şi rolul principal din coproducţia acestui teatru cu Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, Ubu-rege (regia Kovács Ildikó), realizând o creaţie memorabilă. Din 1986 până în 1990 este actor şi artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică, unde realizează o serie de roluri importante în spectacolele: Tyl Eulenspiegel, Motanul încălţat, Amnarul fermecat, Aventuri cu Scufiţa roşie. După această perioadă activează la Teatrul Masca, apoi devine o vedetă în seriale de comedie produse de PRO TV. Ref. Teatrul 7-8/1980 [C.P.]

FILIP Ignác-Csaba – n. 30 martie 1963. Studii: 1973-1981: Târgu-Mureş, Liceul de Artă, secţia muzică,  flaut; 1990-1991: Bucuresti, Academia de Muzică “Ciprian Porumbescu”, flaut, muzică de camera; 1991-1995: Cluj, Academia de Muzica “G. Dima”; numeroase specializări in Olanda, Ungaria, Germania etc. Conf. univ. dr. la Universitatea Transilvania din Brasov, Facultatea de Muzică. Compozitor, interpret, dirijor: 2004: Libácska (Gâscănelul) şi Betleem, la Teatrul  Tamási  Áron  din  Sf.  Gheorghe  secţia teatru de păpuşi.

FILIPESCU, Angela [SAVANIU, Anişoara] n.16.06.1951, Bucureşti. Studii: Liceul Pedagogic absolvit in 1974. A urmat cursul organizat de Teatrul Ţăndărică în 1974-1976 şi din 1976 este artist marionetist la acest teatru unde a realizat numeroase roluri memorabile. Roluri de referinţă: Esmeralda, Frumoasele pasiuni electrice (regia Irina Niculescu), Anotimpurile mânzului, Prinţesa din Amnarul (regia Ştefan Lenkisch), Nelle din Tyll Eulenspiegel (regia Cătălina Buzoianu), Helena din Visul unei nopţi de vară (regia Cristian Pepino), 1996  – Cartea junglei după Kipling (regia – Mihai Lungeanu, rol principal – Mowgli), 2000  –  Furtuna de William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, roluri – Miranda, Antonio, Iris), 2004 Jack si vrejul de fasole (regia Daniel Stanciu, rol – Mama lui Jack), 2007 – Cei trei purcelusi, regia Mihai Sandu Gruia, personaj – Jambonel), 2008 – Lampa lui Aladin (regia Cristian Pepino, personaj – Mama lui Aladin) etc. A jucat şi în coproductia realizată de către Irina Niculescu la Marionnettes de Genève, Frumoasele pasiuni electrice de Vladimir Simon. A realizat mini-recitaluri, a apărut cu momente cu marionete în diverse emisuni TV la Antena 1 si TVR. A realizat şi dublajul pentru filme de animatie. Ref. Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] în Teatrul nr. 10/1978; revista Teatrul nr. 10/1980 [C.P.]

FILIPOIU, Viorica – A fost în tinereţe actriţă la Teatrul Giuleşti (azi, Odeon). A colaborat la revista Flacăra în 1958. Dramaturg, a scris pentru teatrul de păpuşi Ghiocel şi Viorica, Iepurii împăratului, Oradea, 1960, regia Francisca Simionescu; Povestea porcului – după Ion Creangă, în colaborare cu  Veronica Porumbacu [1965], Punguţa cu doi bani [Ţăndărică], Fetele din măr [1973, Timişoara]; Rochiţa cu figuri [1965], Modesta – nejucată până acum, dar un text foarte interesant.

FIRA, Valentina – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Craiova din 1978. A jucat în Când voi creşte mare (rolul Fetiţa).

FIRAN, Mitrică marionetist traditional din Filiaşi care juca Vicleiul pe la începutul secolului al 20-lea. Ref. Un mic teatru mare de Alexandra Davidescu, 1979.

FISCHER, Ingrid – Artist marionetist, Teatrul Ţăndărică. Ref. Teatrul nr. 4/1973.

FISCHER, Liliana – v. si PAVLOVICI, Liliana

FIŢESCU, Ana-Mariette – n. 17.01.1939, Satu Mare. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1974-1984. Roluri în spectacolele: Isprăvile motanului Arpagic, Cinci băieţi-toţi isteţi, Ucenicul vântului, Cele trei domniţe, Ursuleţul Rimcimcim, Lucia şi ursuleţii, Crăiasa lacurilor, Micii muşchetari.

FÂNĂŢEANU, Doina – v. DEJICA, Doina

FLAVIAN, Robert – Compozitor de muzică usoară, lucrări ale sale fiind interpretate de cântăreţi cunoscuţi în anii 1960-1970, cum ar fi Margareta Pâslaru. A compus muzica spectacolului O poveste cu cântec, 1970 –  Teatrul Ţăndărică, regia Ştefan Lenkisch.

FLEANCU, Constantin – n. 29.05.1967, Hunedoara. Compozitor, sound designer de film. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Baia Mare. Premiul GOPO pentru cel mai bun sunet – lungmetraj: Constantin Fleancu “Cea mai fericită fată din lume”, etc..

FLEICHMAN, Ecaterina – Coregraf, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Timişoara în perioada 1951-1956 (Fluieraşul şi căniţa, Căsuţa din ulcior, Nichita-viteazul rus, Gâscănelul, Suită de dansuri bănăţene, Traista, fluierul şi turbanul).

FLEISCHER, Harald – n.18.12. Sibiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu între anii 1982-1988, la secţia germană. A jucat în Piticul urias, regia si scenografia Dan Fraticiu, 1988. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

FLEISCHER, Renate sculptor, Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, scenografia Febus Viorel Ştefănescu, 1975, sculptura; Ref. Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

FLEISHMAN, Carol – a fost şef de secţie si regizor la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1951-1953.

FLOCA, Dumitru – n. 1.01.1933. Director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1962-1965.

FLORA, Livia – [ALEXANDRESCU, Puica-Livia] – n. 21.01.1941, Câmpina. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu 1960-1965, Teatrul de Păpuşi din Timişoara 1965-1970, Teatrul de Păpuşi Braşov 1970-1991. La Sibiu a jucat în Micul Muck de Tudora Petcuţ după Wilhelm Hauff, regia Ion Hândoreanu, 1964. La Braşov a jucat în Pui de om 1977; Călătoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto 1978. Ref. Teatrul, nr. 3/1977 (Pui de om la Brasov); Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] în Teatrul nr. 2/1978; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

FLOREA, Delia – n. 9. 05. 1965, Baia Mare. Studii: Facultatea de Litere din Baia Mare, specializarea Teologie Ortodoxă – Asistenţă socială, masterat în Etnologie şi antropologie socială. A activat trei ani la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare ca artist păpuşar, perioadă în care a jucat în Cenuşăreasa, 1992, Cocoşelul neascultător (rolul principal), Elefănţelul curios, Capra cu trei iezi, Galoşul fermecat, Locomotivioara leneşă, etc. In prezent, bibliotecar.

FLORESCU, Eliza Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Iaşi (Luceafărul). A jucat în spectacolele: Boaba si Bobita de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu, 1972; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Dorosenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu, 1975. Ref. Teatrul nr. 11/1972 [Boaba şi Bobita de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu]; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; La Teatrul Luceafarul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip dupa Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr.  11/1975.

FLORENTIN, Emanuel – actor, artist păpuşar Teatrul Luceafărul Iaşi. Roluri în Albinuta, regia şi adaptarea scenică Ion Ciubotaru, Cartea junglei, regia Oana Leahu, Sinbad Marinarul, regia Cristian Pepino; O harababură! după Ion Sava, 2012, regia Ion Ciubotaru. Premiul cel mai bun actor la Festivalul Mondial al Artei Păpuşăreşti, Praga, 2012.

FLORESCU, Jean – Studii: Curs de iniţiere CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Aşchiuţă din Piteşti.

FLORESCU, Liana [-Maria] – n. 1.02.1952, Ploieşti – d. 2011. Studii: Liceul de Artă Ploieşti, specialitatea muzică; cursuri CSPC de perfecţionare profesională cu durata de 3 ani – Bucureşti (profesori: Rodica Dianu, Georgeta Nicolau, Peter Ianos, V. E. Maşek, Ileana Berlogea, P. Kirmaier). Atestat de mânuitor păpuşi profesionist, 1980. Talentat artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Ploieşti din 1972, unde a realizat numeroase roluri: Sâmburel-Veveriţel în piesa cu acelaşi nume de H. Hilly; Bu-Ali în piesa cu acelaşi nume de Nela Stroescu; Vântul cel rău în Pim-Pim şi Vîntul cel rău de Al.T. Popescu; Boroboaţă şi Zmeul Bau-Bau de N. Drăghia; Cocoşelul cu pene de aur de Ecaterina Păun, rol principal; Scufiţa Roşie, Maştera în Albă ca Zăpada, Ileana Cosânzeana în Harap Alb de Radu Popovici; Dorotheea în Vrăjitorul din Oz de Frank Baum; Ileana Cosânzeana în Făt-Frumos din lacrimă după Mihai Eminescu, Bufniţa în Secretul Pădurii bătrâne, Zâna în  Drum de stele, Vrăjitoarea în Muck cel mic, Vrăjitoarea în Hänsel şi Gretel, Vrăjitoarea în Amnarul, Zâna Cuptorului în Cenuşăreasa. A făcut regia, textul şi scenografia spectacolelor Întâlnire cu Moş Crăciun – 1996; Poveste din Betleem – 1997. Hänsel şi Gretel – 1998,  În visul meu cel bun apare Moş Crăciun – 2000; Darul lui Moş Crăciun – 2004. A fost şi şef de sectie al Teatrului de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti 1999-2000 [C.P.]

FLORESCU, Zaharia – Artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Iaşi (Luceafărul), în 1972. A jucat în  spectacolul Boabă şi Bobiţă. Ref. Teatrul nr. 11/1972 [Boabă şi Bobiţă de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu]

FLORIAN, Cristina – a fost secretar literar la Teatrul Ţăndarică. A scris piesa Osul de peşte fermecat după Charles Dickens, 1981.

FLORIAN, Florina Cristina – n. 19 iulie 1982, Cluj-Napoca. Studii: 2009 – 2011 Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Teatru şi Televiziune, secţia Arta Actorului, masterat; 2006-2009 Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, Facultatea de Teatru şi Televiziune, secţia Arta Actorului, licenţă. Angajată la Puck din 2012. Roluri ca actrită, artist păpuşar, marionetistă: Cenuşăreasa în spectacolul Cenuşăreasa regia Mona Chirilă; Şarpele în spectacolul Punguţa cu doi bani,  regia Decebal Marin; Super-cercul în spectacolul O călătorie în jurul lumii, regia Emilia Nechita; Gerda (Zâna) în spectacolul Pinocchio, regia Muriel Manea la Teatrul Municipal din Turda.

FLORIAN, Mircea – n. 5 decembrie 1949. Studii: Politehnica Bucuresti. Profesor la masteratul de Light & Sound Design al UNATC. Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Vasile Goldiș din Satu-Mare. Compozitor şi interpret renumit de folk şi muzică experimentală, este autorul muzicii spectacolelor Râsul unei nopţi de vară, Ţăndărică (regia Al. Tocilescu), Tyl Eulenspiegel, 1976 (regia Cătălina Buzoianu], Frumoasa din Pădurea Adormită (regia Mihai Gruia Sandu, 2012). Ref. Tyl Ulenspiegel, în Teatrul 6/1979  [C.P.]

FLORIAN, Mircea – dramaturg, a scris piesele Vulpea pedepsită [Teatrul de Păpuşi din Petroşani, 1949],  Făt Frumos rază de soare [Braşov].

FLOROIU, Aura [Aurelia Nicoleta] Studii: Colegiul National I.C. Brătianu, Pitesti, 1992-1996. Artist păpuşar, Teatrul pentru Copii şi  Tineret „Aşchiuţă” – Piteşti, din 1996. Roluri în spectacolele: Şepcuţa roşie; Răzbunarea animalelor; Punguţa cu doi bani (rolul Cocoşul); Poveste cu lustru; Războiul lingurilor (rolul Impărăteasa Lingură ovală); O călătorie neobişnuită; Hai la ceaiul din pădure (Vulpea, Majoreta); Aventură în savană (Cătelul, Băiatul); Spiridusul poznaş; Inapoi acasă; Nu prea Albă ca zăpada şi Motanul descălţat (rolul Albă ca zăpada); S-a pierdut o melodie; Puneţi mâna pe Aristide (rolul Iepuraşul); Trei iezi cântăreţi (rolurile Capra, Iepuraşul Văsălie); Cei trei purceluşi (rolul Porcuşorul Gogoloi); O poveste pe dos (rolul Zmeoaica); Vrăjitorul cel bun; Dulce ca sarea (rolul Prinţesa); Pe cuvânt de crocodil; Puterea dragostei; Peronul cu vise; Lupul cu trei iezi; Povestiri teatrale; Bi-bi şi Zmeul; Pic şi Poc dresori; Balada Prinţesei vrăjite; Hotarul basmelor; Tolba lui Moş Poveste; Ursul păcălit de vulpe; Ivan Turbincă; Legenda lacului învârtită; Unde sunt poveştile; Pe planeta Mură-n gură; Jobenul Magic; Scufiţa Roşie de Carmen Călin după Fraţii Grimm. A scris scenariul Aşchiuţă în poveşti regia  Florin Dumitru, 2013. Colaborări: proiect UNITER 2004 Teatro infantil integrador; Centrul de Creatie Populară Arges – în grupul satiric Cactus.

FLOROS, Gabriela [Speranţa-Laura] – n. 17.03.1929, Beliu, Jud. Bihor. Studii: A urmat doi ani Facultatea de Teatru din Timişoara (1948-1950). Membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Timişoara în 1949.  Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara în 1950, apoi între anii 1961-1984. A realizat şi regia spectacolului Noua poveste a Scufiţei Roşii (1983) (premiat la Festivalul Dramaturgiei şi Artei pentru Copii, Timişoara, 1985). Ref. revista Teatrul nr. 1/1967, A doua carte cu Apollodor, Timisoara. revista Teatrul nr. 3/1981, Croitorasul cel viteaz; revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbinca

FOARŢĂ, Şerban – n. 8. 07. 1942, Turnu Severin. Studii: Facultatea de Filologie a Universității Timișoara, între 1960-1965, secția română-germană. Doctoratul la Universitatea Timișoara, 1978, cu o teză asupra poeziei lui Ion Barbu. Poet, prozator, dramaturg, traducător, profesor universitar. Cunoscutului virtuoz al verbului îi datorăm două piese scrise special pentru Teatrul de Păpuşi din Timişoara: Ivan Turbincă (1983) şi Povestea cucului de ceas (Timişoara 1989). [C.P.]

FOCA, Manole – n. 1902 – d. 1983. Fondator al Teatrului de Păpuşi din Iaşi (1949) unde a fost şi regizor, realizând spectacole remarcabile ca acea cunoscută  montare cu Punguţa cu doi bani remarcată la Festivalul Internaţional de la Bucureşti în 1956. In 1956 acest spectacol este încununat cu numeroase premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul I pentru interpretare – Constantin Brehnescu pentru rolul Cocoşul, Premiul II pentru interpretare –  Emil Petcu şi Premiul III – Lucretia Agachi; Premiul III pentru regie – Manole Foca; Mentiune  pentru scenografie – Viorica Groapă, la Săptămana Teatrelor de Păpuşi din Regiuni, Bucureşti. Manole Foca a fost profesor de filosofie şi dicţie la Conservatorul din Iaşi şi secretar personal al poetului Mihai Codreanu. Printre maeştrii săi a mai fost şi marea actriţă Agatha Barsescu. Director al Teatrului de Păpuşi din Iaşi între anii 1949-1964 şi 1969-1972. El s-a ocupat de formarea primei generaţii de actori şi artişti păpuşari  care au şi devenit în marea lor majoritate personalităţi marcante ale teatrului de păpuşi din România: Simona Agachi, Ion Agachi, Nicolae Brehnescu, Constantin Brehnescu, Petru Valter şi  Emilia Valter. A activat şi ca regizor la Teatrul National din Iaşi (1946, 1949). Ref. Gâtză Tpr pg.55; TPR 1968 img. 23 (Tragedia regelui Otakar 1964); Punguta cu doi bani, regia M. Al. Foca, revista Teatrul nr. 7/1956 (cu imagini); Teatrul nr. 9/1965. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010 [O.C., C.P.]

FOCŞĂNEANU, Elestina [? Celestina] – a fost şef de secţie al Teatrului de Păpuşi din Brăila.

FOCŞĂNEANU, Ion – [Ion Pache Focşăneanu] – n. 1900 – d. 1975. Actor, regizor. Director al Teatrului de Păpuşi din Galaţi între  anii 1952-1961. A pus în scenă ca regizor, la Teatrul de Păpuşi din Galaţi, spectacolele Fluieraşul şi căniţa, Micul Gâscănel. In 1935 juca la Bucuresti, la Teatrul  Marioara Cinski, Sala Excelsior în opereta Tara surâsului de Franz Lehar, direcţia de scenă – Aurel Ion Maican. A jucat în filmul Erupţia, regizat de Liviu Ciulei.

FODOR Sándor – n. 7 decembrie 1927, comuna Şumuleu Ciuc,  Harghita – d. 28  martie 2012 la Cluj-Napoca. Studii: Liceul la Miercurea Ciuc; Universitatea  Babeş-Bolyai, secţia Română-Germană, absolvent în 1950.  Scriitor român de expresie maghiară. Lucrările care l-au consacrat şi înafara publicului maghiar  sunt poveştile despre piticul Csipike (Csipi), ilustrate de  Livia Rusz. Seria a început în 1966, cu Csipike, a gonosz  törpe (Cipi, piticul fioros) şi a continuat cu Csipike és  Kukucsi, 1968 (Piticul şi Surzilă, 1969), Csipike, a boldog  óriás (Cipi, uriaşul fericit) 1970, etc. Traduceri în română (de Angela şi Dumitru Radu Popescu), în  germană, rusă şi lituaniană. Cărţile lui au fost dramatizate şi jucate în multe teatre de păpuşi din ţara noastră: în 1973, la Teatrul Puck din Cluj; la Sibiu (Piticul uriaş, regia si scenografia Dan Frăticiu). S-a făcut după cartea sa şi un film de animaţie cu păpuşi (Csipike, az óriás törpe,  Ungaria, 1984). Pentru Csipike, az óriás törpe (Cipi, acest pitic uriaş), Fodor Sándor  a primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1966). Premiul Academiei  Române (1983). Membru al PEN Clubului. Membru al Uniunii  Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Intre 1951 şi 1956 a lucrat în redacţia din Cluj-Napoca a  editurii Irodalmi Könyvkiadó. Apoi, timp de trei decenii (1956  -1988), s-a dedicat literaturii pentru copii la revista pentru copii Napsugár (Raza de soare). Din 1990 pana în 1991 a fost  redactor la Keresztény Szó (Cuvantul Creştin). A mai publicat nuvele şi romane,  traduceri din română (Caragiale, Toparceanu,  Sadoveanu etc) şi germană etc.

FODOR Zeno – n. 28.05.1934, Oradea. Studii: IATC Bucureşti, secţia Teatrologie-filmologie, promoţia 1958. Între 1958 –1985 secretar literar la teatrele dramatice din Oradea şi Tg. Mureş. Între 1985-1991 secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş (actualul teatru Ariel). Între 1991-1998 director la Teatrul Ariel din Târgu-Mureş. Din 1980 profesor asociat la Academia de Artă Teatrală din Tg.Mureş (Istoria teatrului universal şi Istoria filmului). A publicat peste 2000 de cronici teatrale şi cinematografice în presa de specialitate, ziare centrale şi locale. A scris cartea Teatrul românesc la Târgu-Mureş. 1962-2002. Consilier internaţional UNIMA 1992-2002. Meritul Cultural în grad de Ofiţer. [A.C.,C.P.]

FÖLDESI, Ilona – n. 1904, Cluj-Napoca – 1970, Satu-Mare. Actriţă, Teatrul de Păpuşi Oradea– secţia maghiară. Îşi începe cariera artistică la Cluj, o continuă la Teatrul Maghiar de Stat din Oradea, între anii 1948-1950,  iar în perioada 1951-1953, este regizor artistic al secţiei de păpuşi al aceluiaşi teatru. După 1953 va evolua ca actriţă pe scenele teatrelor din Baia-Mare şi Satu-Mare. A realizat regia spectacolelor: Vopseaua fermecată, 1951; Iepurele şi motanul, 1951; Viteazul Jiržik, 1952; Traista fermecată, 1952; Iepurele alb în pădure,1952; Paloşul fermecat, 1953; Iarna în pădure, Cocoşelul cu pene de aur, 1953.

FOREANU [NAVLICA], Agripina – Dramaturg, coautoare la o piesă care a inspirat un memorabil spectacol la Teatrul de Păpuşi din Constanţa, Călina Făt Frumos [regia Silviu Purcărete]. A mai scris şi Stan Păţitul, dramatizare [1973].

FORNA – CHRISTU, Aneta – n. 13 sept. 1935, Tuzla, jud. Constanţa. Una dintre cele mai mari artiste – păpuşar din România. A activat din 1956 la Teatrul de Păpuşi din Constanţa ca artist păpuşar şi marionetist, de cand avea 18 ani. Mai tarziu a devenit şi profesoapentru numerosi artişti păpuşari de la acest teatru. A interpretat numeroase roluri (peste 100, cele mai multe principale)/ Amintim cele mai de seamă creaţii ale ei: Carabas (rolul de debut, din Motanul încălţat), Micul Prinţ (regia Claudiu Cristescu 1963, rolul principal), Copilul din stele (regia Geo Berechet, 1970, rolul principal), Şoricelul (în Şoricelul şi Păpuşa, regia Stefan Lenkisch), Băiatul (în Băiatul şi  vântul, regia Margareta Niculescu), Călina Făt-Frumos (regia Silviu Purcărete, 1978), Regele Cerb (regia Cristian Pepino, rolurile Angela si Pedrolino), Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor (1981), Roxy şi bătrânul leu, Prinţesa şi ecoul, în regia lui Cristian Pepino, Micul Prinţ  (regia Andrei Belgrader), Lupul (în Scufiţa Roşie, regia Mona Chirilă), Ivan (în Ivan Turbincă, regia Mona Chirilă). Primul ei recital a fost realizat cu păpuşi construite de Gigi Nicolau. Unele dintre aceste păpuşi se regasesc şi în recitalul Păpuşa, prietena mea (regia Mona Chirilă). Distinsă cu numeroase premii naţionale şi internaţionale de interpretare (Varna, Zagreb, Belgia, Franţa, Italia, Polonia şi Rusia), marea artistă s-a remarcat atât printr-o tehnică extraordinară a mânuirii păpuşilor wayang cât şi printr-o interpretare vocală remarcabilă şi un glas cu posibilităţi deosebite care i-au permis să abordeze o gamă variată de roluri. În 1997 a colaborat cu Teatrul Old Vic din Bristol, interpretând un rol în spectacolul Cu dragoste, Nicolae. In 2001 a colaborat cu Theater Center – Londra, în spectacolul Micuţa Violeta şi îngerul. A regizat spectacolele Harap Alb, Surprize de Crăciun, Iată, vin colindători, Albiniţa  Maia (împreună cu Ioana Jora), Fin şi căluţui cel alb al văzduhului (împreună cu Eugenia Tărăsescu Jianu), Rică Iepurică (împreună cu Justin  Defta) şi recitalul Păpuşa, prietena mea. În 1986 a primit Premiul ATM pentru întreaga activitate, apoi a mai primit Premiul de Excelentă in Animatia românească acordat de UNIMA românia, si Premiul UNITER pentru Teatrul de animatie. “Delfinul de aur” – Varna – premiul pentru interpretare – Roxy din Roxy şi bătrânul leu. Premiul de interpretare pentru Califul barză, la Festivalul “Săptămâna teatrelor de păpuşi”, 1999; Premiul  special al juriului pentru cea mai bună interpretare PIF Zagreb, 1970 (Şoricelul şi Papuşa). Diploma de interpretare Nancy – Franţa, 1970. Diploma de interpretare la Festivalul de la Piatra Neamţ, 1973. 1978 – la Festivalul  „Ion Creangă” – Bacău, Premiul de interpretare pentru rolurile din Povestea porcului. Premiul  pentru interpretare şi mânuire PIF – Zagreb, 1979 (Copilul din stele); Premiul I şi titlu de laureat la Festivalul National pentru rolul din spectacolul Lecţie de zbor si cor pentru puiul de cocor, 1981; Premiul pentru interpretare la  Festivalul teatrelor pentru copii de la Focşani – 1984 pentru rolul Omuletul de sticlă din spectacolul Inimă rece; Premiul de interpretare la Festivalul  „Ion Creangă” – Bacău – 1985 pentru rolurile din spectacolul Regele cerb; Premiul I de interpretare pentru rolurile din spectacolul Vrăjitoarele, la Festivalul National 1987; Premiul I de interpretare pentru rolul Lupul din Capra cu trei iezi – 1992, la Festivalul “Săptămâna teatrelor de păpuşi”; Premiul I de interpretare la Festivalul “Săptămâna teatrelor de păpuşi”, pentru rolurile din spectacolul Califul barză, etc. Sunt numerosi artiştii şi cronicarii care au făcut remarci elogioase la adresa lui Aneta Forna Christu. Horia Deleanu, în volumul Elogiul actorului, i-a dedicat un capitol. Jan Malik, referindu-se la interpretarea rolului ei din “Copilul din  stele”, spunea: “…performanţă de adâncă sensibilitate, înaltă cultură şi expresivitate, precum şi de o extremă dificultate  fizică”. Serghei Obraztov a remarcat-o şi a spus: „…Aneta Christu a interpretat excelent într-o manieră foarte simplă, emoţionantă, într-un chip surprinzător de firesc…“.  Iar Dinu Kivu a spus: „…Dacă ar fi trăit în Evul Mediu, Aneta Forna Christu ar fi fost arsă pe rug ca o vrăjitoare, pentru modul absolut firesc în care dăruieşte viaţă păpuşilor sale…“ Ref. Teatrul, 7/1963; 10/1970 – Copilul din stele; 10/1973; referiri elogioase in revista Teatrul nr. 11/1973; Diaconescu, Sanda, Elogiul modestiei, în Teatrul nr. 3/1979 [despre Aneta Forna Christu]; Printesa şi ecoul, rolul Printesa Bianca, în Teatrul nr. 10/1979; revista Teatrul nr. 7/1980; Teatrul 7-8/1987; Teatrul nr. 8/1989 – recital Papuşa – dragostea mea. Mirabela Panfil, Aneta Forna Christu – Un păpuşar cu suflet de copil, în Adevărul, 13 septembrie 2009, http ://www.adevarul. ro/locale/ constanta/Christu-Forna-Aneta-papusar-suflet_0_115788617.html; Horia Deleanu, Elogiu actorului; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

FOTACHE, Petrina [Nuţi] – Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică, a jucat între anii 1945-1966. Membru fondator al teatrului. Roluri realizate în spectacolele: Cu Ţăndărică spre mările sudului (1945), Gâscănelul (1951, regia Antigona Papazicopol), Cartea cu Apolodor 1962 (regia Margareta Niculescu) etc.  Ref. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Teatrul nr.9/1968.

FRANDEŞ, Dorin – compozitor – Calea Soarelui [Ghilgameş], regia Mircea Petre Suciu, 1981; Das Schlangenmädchen / Fetiţa  de la circ de Ricarda Terschach, 1982, regia Francisca Simionescu, Sibiu.

FRANGOPOL, Cristian – n. 5.12.1919, Bucureşti – d. 23.11.1989. Studii: Absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1947 (profesor George Călinescu). A fost ofiţer activ în Regimentul de Artilerie Antiaeriană din Bucureşti între anii 1942 – 1947, asistent de regie la Teatrul Naţional din Bucureşti 1947-1948, colaborator al ziarului Rampa, referent literar la Teatrul de Stat Arad (1948-1950). Regizor la Teatrul de Marionete din Arad de la întemeierea acestei instituţii (1951), realizând marea majoritate a spectacolelor în prima perioadă de activitate. A fost creatorul şi principalul animator al acestui teatru. Amintim numai câteva titluri: Cei cinci chinezi de Mihai Crişan şi Ildiko Kovacs -1955; Crăiasa   zăpezilor  -1956; Dacă toţi am fi leneşi de Xenia şi Aurel Boeşteanu – 1962; Poveste despre un băiat mic  de Alecu Popovici –1963; Harap Alb -1964,1972; Vrăjitorul din Oz; Minunatele aventuri ale lui Nils prichindelul; Povestea porcului de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu -1965; Isprăvile lui Perurima de E. Acuna (Argentina) -1966; Melodie şi ritm pe sfori – la care a semnat atât scenariul cât şi muzica (1965). Crăiasa   zăpezilor, regia Cristian Frangopol, scenografia Fr. Toth, Premiul al II-lea la Intalnirea teatrelor din regiuni, 1956. Ref. TPR img. 19; Teatrul nr. 9/1965. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012

FRANGOPOL, Maria – n…. – d. 1989. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad. Membru fondator al acestui teatru. A jucat în 1951, în Galoşul fermecat, regia Sanda Diamantescu  şi Cristian Frangopol.

FRĂTICIU, Dan – n. 29.04.1955, Sibiu. Studii: Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj, secţia Sculptură, profesor Kos Andras, absolvent în 1989. Angajat la Teatrul de Păpuşi din Sibiu în 1980 mai întâi ca sculptor (Harap Alb de Nella Stroescu după Ion Creangă, 1980; Renate unde der Roboter / Bravo Măriuca, bravo Roboţel 1980; Calea Soarelui etc.). A activat apoi ca scenograf. Debut ca scenograf: Eine weisse geschichte / Poveste albă de Valeri Petrov, regia Mircea Petre Suciu, 1981; Das Schlangenmädchen / Fetiţa de la circ de Ricarda Terschach, 1982, regia Francisca Simionescu; La Bufniţa veselă, regia Mircea Petre Suciu, 1982; Comoara piraţilor, 1983, regia Dan Hândoreanu; Der neugirerige kleine elefant / Elefănţelul curios, 1983, regia Kovacs Ildiko; De-a viaţa, 1991, scenariul si regia Dan Hândoreanu. Regie si scenariu: O poveste cu of, 1992. În perioada 1990-1993 este director al Teatrului de Păpuşi din Sibiu (Gong) pe care îl părăseşte prin demisie în 1993. A realizat numeroase spectacole valoroase cum ar fi Pieckeltiek,1984 şi Cazul Pinocchio 1986, regia Kovács Ildikó, Svejk, Ţăndărică, 1985, regia Kovács Ildikó, Furtuna (Constanţa, 1987, 1996, regia Kovács Ildikó). In străinătate a colaborat cu teatrul din Kecskemet – Ungaria (Purgatheatrum, 1992; Don Cristobal, Don Perlimplin, 1997, regia Kovács Ildikó). A activat cu mult succes şi ca regizor (Piticul uriaş, 1987, Sibiu, Luceafărul, 1988, Teatrul de Păpuşi din Botoşani), spectacole ca au fost premiate atât pentru scenografie cât şi pentru regie. Premii: Premiul de scenografie pentru Micul pistruiat, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul dramaturgiei şi artei de păpuşi, Timişoara, 1985; Premiul I şi titlul de laureat pentru Micul pistruiat, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, la Festivalul “Cântarea României”, 1985; Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol şi Premiul ATM pentru regie, 1988 (Piticul uriaş), premii de scenografie: premiul III pentru spectacolul Fetiţa de la circ, Premiul II pentru Elefănţelul curios, Premiul I pentru Pickeltiek, Premiul I pentru Cazul Pinocchio, Premiul I pentru Luceafărul (la Festivalul Cântarea României şi la Săptămâna teatrelor de păpuşi de la Constanţa). După 1990 a realizat spectacolul Un vis frumos întors pe dos de Dan Frăticiu, 1990. Ca sculptor a participat la Bienala Internaţională de sculptură în bronz organizată de către Centrul Dante din Ravenna, Italia, la ediţiile din anii 1981, 1983, 1985, unde a primit numeroase premii. Ref. La bufniţa veselă de Viorica Huber Rogoz si Fetiţa de la circ de Ricarda Tershak, în revista Teatrul nr. 11/1982. Teatrul nr. 8/1989 – Luceafărul, Teatrul Vasilache din Botosani.

FRENŢIU, Sever – (Alexandru) n. 15 noiembrie 1931, Săcuieni, Jud. Bihor – d. 6 noiembrie 1997, Arad. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu, Cuj-Napoca, 1955, profesori Catul Bogdan și Aurel Ciupe. Pictor de mare valoare, cu o operă apreciată în ţară şi străinătate, a activat şi ca scenograf în diferite teatre de păpuşi, având o bogată activitate în acest domeniu. La Teatrul de Marionete Arad a lucrat ca scenograf între anii 1957-1963. Din această primă perioadă amintim: Păţaniile unei păpuşi de lemn de Costel Popovici, regia Cristian Frangopol -1959;  Luminiţa în ţara minunilor – de Eugenia Tetelea, regia C. Frangopol -1962; Dacă toţi am fi leneşi – de Xenia şi Aurel Boeşteanu, regia C. Frangopol. La Teatrul de Păpuşi din Timişoara a realizat, în colaborare cu Geta Brătescu, scenografia spectacolului Antropomorfism (1965). A mai lucrat ca scenograf la la Teatrul „Jokay” din Debrecen (1967-1968), la Studioul cinematografic „Buftea” (1973, 1976, 1978), la Teatrul „Ion Creangă”, București (1978), la Aarhus-Teater, în Danemarca (1978), la Norske Teater, în Oslo (1979), la Risteatret, Oslo (1981), la Marionettes de Geneve (1985, Chant  des Roseaux de Pierre-Philippe Collet, regia Irina Niculescu), la Teatrul francez “Edmonton”, Canada (1986), la Teatrul „Bulandra” (1989), la Teatrul Mic, București (1992), la Hordaland Teater din Oslo (Bergen Sunniva og Viking Ravn 1995, regia  Irina Niculescu), la Teatrul Evreiesc din București (1997). A mai realizat scenografia spectacolelor Povestea timpului pierdut (Ţăndarică,1973), Amnarul (la Ţăndarică şi în Danemarca, colaborând cu regizorul Ştefan Lenkisch), Peer Gynt (Riksteatret, Norvegia, regia Margareta Niculescu, 1976); Crăiasa zăpezii (Norske Teatret, Oslo, regia Margareta Niculescu, 1980). Este inițiat în Francmasonerie în 1992. În 1993, participă la ceremonia de reaprindere a luminilor Marii Loji Naționale a României. În 1994 devine Maestru Venerabil al Lojii Nomine, iar în anul 1995 este ales Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România. În 1996, realizează împreună cu Vladimir Boantă unirea masonică din România. Ref. Teatrul nr.10/1982 [C.P.]

FRENŢIU, Zizi [PANDORE] – n. 1931 Silistra. Studii: Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti. A studiat cu Maria Buescu Pană. Valoros scenograf, a activat la Teatrul de Marionete Arad în perioada 1963- 1978, la Teatrul de Păpuşi din Oradea şi ulterior la Teatrul pentru Copii din Brăila (Pui de om de Victor Eftimiu, regia Cristian Pepino). La Arad a făcut scenografia a numeroase spectacole dintre care amintim: Harap Alb – 1964, 1972; 1963 – Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici – de Maria Manoilescu, regia Cristian Frangopol; Povestea porcului de Viorica Filipoiu şi Veronica Porumbacu, regia C. Frangopol, 1965; Isprăvile lul Perurima de E. Acuna (scriitor din Argentina), regia C. Frangopol, 1966; Crăiasa Zăpezilor după Andersen de E. Cerneac, regia Cristian Frangopol, 1971, Povestea timpului pierdut (Ţăndarică,1973, regia Ştefan Lenkisch). Ref. TPR 1968 img. 19. Teatrul nr. 9/1965. [C.P.]

FRICIU, Viorel artist păpuşar Teatrul de Păpuşi Târgu-Mureş în 1980. Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Gulliver în Tara Papusilor, regia Pal Antal

FRIEDRICH M. Erika – Actrita la Teatrul German din Sibiu 1956- 1960. interpret voce în direct în Schräbchen / Şurubel de Lucia Dinu, regia Constantin Sincu, Teatrul de Păpuşi Sibiu, 1951. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

FRÂNCU, Liviu – n. 10.06.1976, Vălenii de Munte, jud. Prahova. Studii: Universitatea de Artă Teatrală si Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucuresti, secţia Actorie, clasa prof. univ. Olga Tudorache (1996-2000). Din 2003 actor la Teatrului „Toma Caragiu” Ploieşti. 2006-2012 Sef de Sectie al Teatrului Pentru Copii „Ciufulici” Ploieşti 2009-2012. A jucat în acest teatru ca actor în Albă ca zăpada, Regele gol, Pinocchio.

FRUNZĂ, Victor-Ioan – n. 6 septembrie 1958, Bucuresti. Studii: Absolvent al IATC, Regie, 1981.  Renumit regizor artistic de teatru dramatic. Victor Ioan Frunză este autorul a peste 180 de spectacole, puse în scenă în teatre din România, Franţa, Germania, Ungaria, Slovacia şi Cehia. Creaţiile sale au primit 49 de premii naţionale şi internaţionale. Premiul pentru regie 2004 la Festivalul Gulliver de la Galati pentru Motanul încălţat  din ciclul “Teatrul mic pentru cei mici”, cu Teatrul de Marionete Arad. Marele premiu Festivalul Gulliver – Galati 2006, pentru “Crăiasa zăpezilor”, Teatrul de Marionete Arad. Este Cavaler al Ordinului Steaua României și al Ordinului de Malta. A fost o vreme angajat al Teatrului pentru Copii Brăila (azi, Carabus) unde  a realizat o interesantă versiune scenică a basmului Tinereţe fără bătrâneţe, Unde fugim de acasă, Steluţa prieteniei şi Peştişorul de aur. La Teatrul Gulliver din Galaţi a pus în scenă Elefănţelul curios -1988. A mai pus în scenă Arvinte şi Pepelea, Ţăndărică, 1984. Cu Teatrul de Marionete Arad a avut o colaborare costantă, realizând aici spectacole de referinţă ca: Tinereţe fără bătrâneţe, Motanul încălţat, Prinţul instalator, Mica sirenă – în ciclul Teatrul mic pentru cei mici –  Sindbad Marinarul. A mai regizat şi spectacolul coupé Strategia Porcului & Cu ochi de copil după R. Causse (Teatrul de Stat Maghiar „Cs. Gergely“ din Timişoara), spectacol de teatru cu obiecte (2001). Ref. Ludmila Patlanjoglu, Basmul, în expresie modernă [Despre Teatrul pentru  Copii din Brăila, Tinereţe fără bătrâneţe, regia Victor Ioan Frunză], in România literară, An. 16, Nr. 22 (2 iun. 1983), pg. 16[C.P.]

FUCHS LIGETI, Herta, v. LIGHETI, Herta

FUGARU, Cornel –  n. 2 decembrie 1940, București – d. 13 iulie 2011, București. Studii: Conservatorul din Bucureşti (1961 – 1966). Compozitor şi interpret de muzică uşoară, conducătorul formatiei Sincron (1964). A compus o amplă lucrare cu caracter de operă, Soarele furat, reprezentată la Teatrul Vasilache din Botoşani (regia Ion Puiu Stoicescu), care s-a bucurat de un mare succes de presă şi public. Numeroase premii pentru activitatea de interpret si compozitor: premiul juriului (1983) si Marele premiu (1986) la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia, premiile Uniunii Compozitorilor (1988, 1990, 1995), premiul I la secţia Balada din South Pacific International Song Contest – Australia (1997 si 1998), Marele premiu la Song Festival Makfest – Macedonia (1997) etc.

FUNDĂTURĂ, Gheorghe – n. 1935. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1956-1990. A jucat în numeroase spectacole, dintre care amintim: Micul Muck, Albă ca zăpada, Mâna cu cinci degete, Vitejii cetăţii Bade-Bade, Ala bala portocala (rolul Pensionarul) etc. Ref. Teatrul nr. 12/1959 [Ala bala portocala]; Cea mai frumoasa stea de Irina Opran, Ţăndarică, 1962. Ref. revista Teatrul nr. 2/1962; revista Teatrul nr. 5/1966, Gulliver in ţara papusilor.

FUX, Paul  [FUCHS MATIAS Paul] – n. 23.11.1922, Salonta – d. în Israel, 2011. Studii medii. Între 1955-1970 a fost scenograf la Teatrul de Păpuşi din Oradea, emigrând după aceea în Israel.  Scenograf remarcabil şi mai apoi şi regizor inventiv a fost unul dintre cei mai novatori creatori din teatrul românesc de păpuşi, unul dintre primii care au introdus metoda stilizării după 1950. Dintre creaţiile sale menţionăm: Albă ca zăpada, Meşterii din Dovleceni, Inimi sângerânde de păpuşi, Rozsa şi Ibolya, Dragostea celor trei portocale – 1957, Micul Muck, Don Quijote –  1956, regia Kovács Ildikó, Pasărea albastră 1965, regia Kovács Ildikó, 1958 – La serva padrona, Oradea, regia Kovács Ildikó, 1958 – Omuleţ, oh!, Oradea, regia Kovács Ildikó; 1965 Cluj Poveşti cu animale; 1966- Regele Cerb, Oradea, regia Kovács Ildikó; Trei pantomime cu păpuşi [Don Quijote, Don Juan, Tyl Eulenspiegel – pe muzică  de Richard Strauss – 1969]. A mai colaborat cu succes şi cu teatrele de păpuşi din Cluj şi Constanţa (Fata babei si fata moşneagului ). După plecarea sa din ţară a avut numeroase expoziţii de pictură în Israel, la Paris şi la New York. Ref. Scen. rom. pp. 267-274 (imagini), Gâtză (Tpr, pp.57-58), TPR 1968, img, 18, 20, 40, 62, 97., Contemporanul  nr. 11/11 martie 1960, 39/23 sept. 1960, 21/30 mai 1958; Teatrul nr. 9/1960 [imagini]; 9/1965; revista Teatrul nr. 8/1969 (Trei pantomime cu păpuşi); Teatrul nr. 10/1970. [C.P.]

Scroll to Top