A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z


HABLINSKI, Mihaela – [n…] …. d. …Artist păpuşar apreciat la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti în anii 1980. A jucat în Elefănţelul curios, Secretul Pădurii Bătrâne, Drum de stele, 1985 (toate trei în regia lui Cristian Pepino).

HABLINSKI, Ştefan – n. Zywiec (Polonia) în 1915 – d… Studii: Absolvent al Academiei de Arte Frumoase Varşovia. Din 1942 a lucrat ca scenograf, grafician, pictură murală, decoraţiuni interioare. Scenograf renumit de teatru dramatic a colaborat şi cu Teatrul Ţăndărică în perioada 1950-1966, după aceea devenind scenograf la Teatrul Mic. A colaborat cu multe teatre din ţară şi a lucrat şi în Germania, Bulgaria şi Polonia. A realizat numeroase decoruri şi păpuşi la spectacole de referinţă ale teatrului Ţăndărică (Umor pe sfori – 1954; Artiştii pădurii – 1954; 2-0 pentru noi; Milioanele lui Arlechin– 1957; Mâna cu cinci degete– 1958; Punguţa cu doi bani – 1959; Cartea cu Apolodor – 1962; Tigrişorul Petre – 1966 ; Vrăjitorul din Oz – 1967 şi scenografia spectacolelor Micul Prinţ  (regia Radu Penciulescu, 1960), Cactus întâiul şi ultimul – 1961, Năzbâtiile lui Ţăndărică – 1963. Ref. Scenografia româneasca; revista Teatrul nr. 7/1958 [Mâna cu cinci degete, referire la scenografia esenţializată]; Teatrul nr. 9/1959 [decor Isprăvile lui Heracle]; Teatrul nr. 7/1962; 9/1965. [C.P.]

HACICHIAN, Maria – [Hacighian] – Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică în 1945. A jucat în primul spectacol al teatrului, Cu Ţăndărică spre mările Sudului. Ref.Teatrul nr.9/1968.

HADNAGY Árpád compozitor. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca: Hófehérke és a hét törpe / Albă ca zăpada şi cei  şapte pitici după Fraţii Grimm, regia Béres László, 1997.

HAGIESCU, Ion – n. 1913 – d. 1991, Craiova. Studii: Colegiul Carol I din Craiova (1922-1930); Academia de Arte din Bucureşti (1930-1935). Pictor, profesor de desen la Conservatorul Cornetti din Craiova. A avut o importantă contribuţie la activitatea echipei de păpuşari amatori care a precedat fondarea Teatrului de Păpuşi din Craiova. A realizat scenografia spectacolelor Iliuţă şi CoşarulŢăndărică şi Tibică în 1949 la Teatrul de Păpuşi din Craiova.

HALASI, Beatrix-Maria [n. HACK; MOLDOVAN-HALASI] – n. 5.01.1953, Oradea. Curs de perfecţionare Constanţa 1980. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1973-1990. Roluri realizate în spectacolele: Vreau să fiu mare, Tigrişorul Petre, Cine va păzi clopoţeii?, Lolek şi Bolek, Fraţii Criş, Pui de om, Inima omului de zăpadă, Povestea fântânii fermecate, Mary Poppins (Mrs. Banks). Ref. Traista fermecată, regia Vera Szele, Teatrul de Păpuşi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975.

HALLER, Jószef – n. 24.01,1935. Studii: Absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca în 1959. Din 1959 este scenograf la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş unde a realizat numeroase spectacole într-un stil modern, auster, de o mare frumuseţe plastică şi plin de inteligenţă, inventivitate şi umor. Parodii de Bajor A. (1966), Patru pagini de istorie a umorului de Valentin Silvestru, regia Gh. Harag – 1967, Ivan Turbincă de Ion Creangă – dramatizare Sűtö Andras, Csongor es Tunde de Vorosmarty-Komzsik – 1972, Răţuşca cea urâtă – regia Pál Antal – 1975, Balada pentru şapte cerbi de Nela Stroescu, regia Pál Antal – 1982, Oh Romeo…oh, Julieta, sunt doar câteva dintre realizările sale remarcabile. Premii pentru scenografie: Pui de om de Victor Eftimiu – regia M. Mierluţ – 1984, Cartea cu Apolodor de Gelu Naum, regia M. Mierluţ- 1983, Ninigra şi Aligru de Nina Cassian, regia M. Mierluţ – 1985, Fata babei şi fata moşneagului, regia Pál Antal – 1989. A semnat până în prezent  peste 100 de spectacole. József Haller este şi un foarte apreciat grafician. În această calitate a participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Iată câteva dintre ele: 1975 – Barcelona: Expoziţia internaţională de desen “Juan Miró”; 1979 – Siegen (Germania): Expoziţie personală de grafică; 1979 – Mannheim (Germania): Expoziţia “Arta românească contemporană”; 1982 – Maastricht (Olanda): Expoziţia “Grafica românească”; 1985 – Cracovia (Polonia): Bienala internaţională de grafică; 1989 – Iserlohn (Germania):  “Kultursymposion M”; 1990 – Budapesta: Expoziţia “Artişti maghiari din România”; 1990 – Washington: Expoziţia “Artişti maghiari din Transilvania”; 1993 – Zalaegerszeg şi Keszthely (Ungaria): Expoziţia “Treisprezece + 1 artişti târgumureşeni; 1994 – Stockholm (Suedia): Expoziţie de pictură.  Ref. revista Teatrul nr. 4/1980, Gulliver in Ţara Păpusilor, regia Pal Antal; Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] Pasărea albastră, in Teatrul nr. 11-12/ 1985; Teatrul nr. 8/1989 – Fata babei si fata moşneagului [Z.F.,C.P.]

HALMÁGYI S. Éva – n. 1986. Studii: Absolventă Secţia Teatru de păpuşi UAT Tg. Mureş 2008. Masterat animaţie secţia maghiară, UAT Tg. Mureş. Artist păpuşar Teatrul Ariel secţia maghiară. Roluri în Respirări, regia  Gavril Cadariu, Magazinul cu jucării de Al. T. Popescu, regia Cristian Pepino, UAT şi Teatrul Ariel Tg. Mureş.

HALUCA, Vasile – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani între anii 1953-1965. Actor la Teatrul Mihail Eminescu din Botoşani (in 1964).

HANGAN, Ion – vestit păpuşar de la care T. T. Burada a auzit textul jocului păpuşilor în 1904. Ref. Teodor T. Burada, Privelişti şi datini populare din Moldova. Păpuşele. Publicat în Arhiva, Iaşi, 18, nr.3/1907, 4/1907, 5/1907; nr. 10-11 oct.-nov. 1904 , pp. 473-475

HANN, Maud – actriţă la Teatrul de Stat din Sibiu, interpret la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Schneewitchen / Albă ca zăpada de Magdalena Manoilescu dupa Grimm, 1956, regia Gustav Valentin.

HANYECZ  Róbert Szilárd – v. DEBELKA Róbert Szilárd

HARAG Győrgy – n. 7 iunie 1925, Margitta – d. 7 iulie 1985, Tg. Mureş. Studii: Academia de Teatru din Cluj, apoi IATC, Regie. A fost internat în lagărele naziste când era copil. Mare regizor de teatru dramatic, a marcat puternic profilul artistic al teatrelor din Oradea şi apoi al celui din Târgu-Mureş. A întemeiat Teatrul de Nord din Satu-Mare, secţia maghiară purtându-i în prezent numele. A realizat şi regia a două spectacole de păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş: Patru pagini din istoria râsului şi Doi muşchetari şi Ileana Cosânzeana.

HARITON, Crenguţa – n. 1964, Constanţa. Studii: Absolventă a ATF [astăzi UNATC], Secţia Actorie. A debutat pe scena Teatrului de Păpuşi din Constanţa (Lisbeth in Inimă rece, regia Cristian Pepino, 1982). A mai jucat şi rolul Robin din spectacolul Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovacs Ildiko. Apoi a fost o vreme artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti unde a jucat în Elefănţelul curios, Drum de stele, etc. Apoi a urmat cursurile de la UNATC, secţia Actorie, profesor Alexandru Repan. Premiu la Festivalul de pantomimă de la Pârâul-Rece – 1998. În prezent, este actriţă de mare succes la Teatrul Nottara şi în seriale de televiziune.

HARITON, Vasile – [Lache] – n. 1 .01.1934, Sulina….. d….. Membru fondator al echipei lui Mihail Gavrilov în 1949, care a fost Teatrul de Păpuşi din Brăila înainte de înfiinţarea sa oficială. Joacă în 1950, la 16 ani, pe scena Teatrului de Stat din Brăila, apoi este angajat la Teatrul de Păpuşi din Brăila unde activează ca artist păpuşar până în 1966 când se transferă la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. A ajutat şi la pregătirea primelor spectacole ale Teatrului de Păpuşi din Galaţi. A interpretat cu strălucire numeroase roluri memorabile care l-au consacrat ca mare actor de comedie şi excelent artist păpuşar, primind numeroase premii de interpretare. A realizat roluri memorabile: la Brăila – rolul Sidor din Căluţul cocoşat, premiu de interpretare, Aviatorul din Micul prinţ (spectacol la care a făcut şi regia); la Constanţa: Vrăjitorul din Oz (regia Ştefan Lenkisch, rolul Omul de paie), Dulce ca sarea (regia Ştefan Lenkisch, rolul Împăratul), O fetiţă caută un cântec, Şoricelul şi păpuşa (regia Ştefan Lenkisch), Copilul din stele (regia Geo Berechet), Nu plânge baby (regia Ştefan Lenkisch, rolul Clownul), Insula pe  din două (regia Silviu Purcărete, rolul Soarta), Prinţesa şi ecoul – (regia Cristian Pepino, rolul Sergentul Tonino), Povestea porcului (1978, regia Irina Niculescu, rolul Moşul, Premiul I de interpretare la Festivalul Ion Creangă de la Bacău), Metamorfoze (1980, regia Cristian Pepino), Inimă rece, Regele Cerb (1984, regia Cristian Pepino, memorabilul Tartaglia), Vrăjitoarele de Dimitrie Stelaru (regia Cristian Pepino, rolul Nodul Pământului – Premiul I de interpretare la Festivalul Naţional). A desfăşurat o intensă activitate pedagogică, a fost profesor  la CSPC şi la scolile populare de artă din Brăila şi Constanta. Spectacolul pe care l-a montat la Şcoala populară de Artă Constanţa a fost premiat  cu Medalia de Aur şi Premiul I la Festivalul de la Hrudim –  Cehoslovacia şi a fost prezentat, în turnee, în Belgia şi  Bulgaria. A fost asistentul de regie al lui Ştefan Lenkisch la aproape toate spectacolele puse de acesta la Constanţa. A pus în scenă ca regizor (Capra cu trei iezi, Constanţa – 1986). După pensionare şi-a creat propriul teatru de păpuşi, Teatrul de la Mare, care prezenta spectacole în ţară şi în Republica Moldova. Premiul ATM pentru întreaga activitate, 1988. A jucat în numeroase filme (in regia lui Tudor Mărăscu, Ion Popescu Gopo, G. Nagy) şi pe scena Teatrului de Dramă şi Comedie din Constanţa. A publicat două cărţi de poveşti în versuri, una dintre ele “Moşulache  povesteşte”, fiind dedicată nepoatei sale Ioana, fetiţa  Crenguţei Hariton. Ref. Teatrul nr.2/1959 [perioada de la Brăila, rolul Zmeul]; Printesa si ecoul, Teatrul de Păpuşi Constanta, rolul Sergentul Tonino, in Teatrul nr. 10/1979 [regia Cristian Pepino]; Teatrul nr. 12/1978; Teatrul nr. 6/1986 – regia Capra cu trei iezi; 7-8/1987. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [ediţia a IV-a] rolul Tartaglia din Regele cerb, în Teatrul nr. 11-12/ 1985; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001  [A.T.].

HARTIA, Paul – a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

HATHÁZI András-Attila, – n. 2 martie, 1967, Braşov. Studii: 1988–1992 – Facultatea de Teatru “Szentgyörgyi István”, Târgu-Mureş, specializarea Actorie, clasa Lohinszky Loránd, 1998-1992; 1994 – Studii de actorie la Londra cu bursa Fundaţiei Soros (conduse de Simon McBurney şi Ian McKellen); 1992-2001 – Membru al companiei Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. Profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Catedra de Teatru al Facultăţii de Litere, şi la UAT Târgu-Mureş etc. Actor de teatru dramatic şi film, regizor scriitor român de expresie de expresie maghiară. Reputat actor, dramaturg, regizor,  cu numeroase premii pentru  activitatea sa. A scris piesele Mutatványos Vitézek  Vitejii artişti de bâlci (pusă în scenă la Teatrul de Păpuşi „Vojtina Bábszínház”, Debrecen, Ungaria, 2007); Az Álomfestok / Pictorul de vise (Teatrul de Copii si Tineret „Ariel”, Târgu-Mureş, 2005, unde a făcut şi regia spectacolului); Aladdin – Teatrul de Păpuşi „Puck”, Cluj, 2002 (şi regie). Premiul pentru debut regizoral pentru spectacolul Aladin, secţia maghiară a Teatrului “Puck” Cluj Napoca – 2002.

HATZACH artist păpuşar sas din Sibiu care prezenta spectacole cu Kasperle prin târgurile şi satele săseşti din Transilvania până prin 1950. După Hans Liebhard, unul dintre copiii lui Hatzach, care jucau şi ei în spectacole, a ţinut un jurnal în care a consemnat activitatea trupei. In 1982-1985 a apărut o carte în Germania despre teatrul lui Hatzach, scrisă de fiul său. Ref. Hans, Liebhard, Sack der Errinungen,  in Algemeine Deutsche Zeitung, iulie 1999, citat de Nicolae Rodean in volumul Teatrul Gong, 1999.

HATZACK, Walter – n. Sibiu 1904. A fost, în copilărie şi tinereţe, artist păpuşar alături de tatăl său, păpuşar de Kasperle care prezenta spectacole în satele săseşti din Transilvania. A scris două cărţi publicate în Germania care cuprind şi referiri la această perioadă: Urahnen, Schicksalswende und Kasperletheater in Ost Und West (Auch Politisch Gesehen), Editura J.G. Blaschke, St. Michael, 1982, [Strămoșii – Intorsăturile destinului și teatrul de păpuși din Est și Vest (cu înţeles politic)] și Urahnen – Schicksalswende und Kasperletheater (Band II), Im Fluge durch die Zeit!, Erinnerungen und Erlebnisse im Urlaub, Wandern und Reisen in Deutschland, in Rumänien und durch andere Länder, Thaurdruck, Giesriegl Ges.m.b.H., Thaur/Tirol, 1985. [Strămoșii – Intorsăturile destinului și teatrul de păpuși, vol. 2; In zbor prin timp! Amintiri și experiențe cu privire la vacanţe, excursii și călătorii în Germania, România și alte țări].

HAŢEGAN, Dumitru – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia

HAŢEGAN, Elena – n. 30.05.1935, Alba Iulia. Studii: Cursuri de perfecţionare în 1954 la Bucureşti, 1955 la Braşov, precum şi la Botoşani şi Alba Iulia. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1953-1990. A realizat peste 90 de roluri în spectacole ca Hänsel şi Gretel (rolul Hänsel), Duşmani neîmpăcaţi, Buratino explorator (rolul Buratino),  Fram – ursul polar, Ariciul albastru (rolul Ariciul), Pinocchio (rolul principal), Motanul încălţat (rolul principal), Casa noastră. Ref. Teatrul nr. 1/1976. revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar.

HAŢEGAN, Nicolae – n. 18.02.1931, Alba Iulia. Studii: Cursuri de perfecţionare în 1955 la Braşov pentru scenografie şi cursuri de reciclare ca actor la Bucureşti, Botoşani şi Alba Iulia. Artist păpuşar, sculptor, constructor de păpuşi şi scenograf la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1953-1990. Din 1990 lucrează sculptura de păpuşi colaborând cu Teatrul Prichindel. Ca scenograf a realizat 28 de montări (Hänsel  şi Gretel, Peştişorul de aur, Voinicii din Deltă, Albă ca zăpada, Doctorul Aumădoare, Cine va păzi clopoţeii?, Cinci pagini din istoria râsului, La anul!, Duşmani neîmpăcaţi etc.  La Teatrul de Păpuşi din Sibiu a facut scenografia spectacolului Prichindel de Mircea Suciu, 1969, 1972, regia Ion Hândoreanu. Ca artist păpuşar a realizat 42 de roluri în spectacole ca: Hänsel şi Gretel, Iepurele îngâmfat, Albă ca Zăpada, Marele vrăjitor, Nu prea Albă ca Zăpada…, Sarea-n bucate, Casa noastră, Cine va păzi clopoţeii? Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. Ref. Teatrul nr. 1/1976; revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar; Teatrul nr. 2/1983 Cine va păzi clopoţeii?

HAŢEGANU, Maria, [BIREA] – n. 06.03.1940, Ianova – d…. . Studii: Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, prof. Mihai Tofan, Alexandru Brătăşanu, Paul Bortnovski, absolventă în 1965.  Scenograf la Teatrul de Stat din Oradea, a colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară, pentru spectacolul cu piesa Pui de om de Victor Eftimiu (1982), Când râde un copil (1984), Dumbrava minunată (1991).

HAUPT, Michael – n. 1935. Apare ca artist păpuşar într-un spectacol realizat în colaborare cu Teatrul de Păpuşi din Sibiu, în Hallo die marschmenschen! / Alo, marţienii! de Michael Lieber, regia Hans Schuschnig, 1986.  Actor la Teatrul German din Sibiu -1958-1962, Teatrul German din Timişoara 1962-1964, Sibiu 1981 etc.

HAUSVATER, Alexander, n. 11 iunie 1949, București. În anul 1959 a emigrat împreună cu familia în Israel. După o ședere în Israel (1959-1967), unde a absolvit cursurile Universității din Tel Aviv. A urmat cursuri de literatură dramatică la Dublin. A pus în scenă în numeroase țări. Profesor la mai multe universități de teatru. A debutat ca regizor cu spectacolul „Năzdrăvanul Occidentului” în 1971, la Teatrul Național Irlandez din Dublin. Prima dată când a folosit animația într-un spectacol a fost în montarea cu Don Perimplin și Belisa în grădină de F. Garcia Lorca (Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești, 2001); în 2011 a pus în scenă la Teatrul Ţăndărică spectacolul Galaxia Svejk. Ref. Mircea Ghitulescu, Galaxia Svejk, un spectacol dadaist, in Luceăfarul, 2010, http ://www.revista luceafarul. ro/ index.html?id=2615&editie=113; Luceafărul, Bucuresti, An. 18, Nr. 38/39 (6 oct. 2010), pg. 20. [C.P.]

HĂPRIAN, Gheorghe – n. 15.09.1930, Alba Iulia. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1954-1990. Ca artist păpuşar a realizat 42 de roluri în spectacole ca: Dănilă Prepeleac (rolul Dănilă), Aladin şi lampa fermecată (Aladin), Harap Alb (Harap Alb), Sarea-n bucate (rolul Prinţul Vlad), Povestea porcului, Fram ursul polar, Oltul şi Mureşul, Capra cu trei iezi, Magazinul cu jucării (rolul Piticul). Ref. revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar;

HĂPRIAN, Maria – [-BODA] – n. 29.08.1960, Sebeş-Alba – d. 15.01.1999. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1990-1998. A realizat roluri în spectacole ca: Sarea-n bucate (Ileana Sânziana), Micii muşchetari, La anul!, Cruciada copiilor (Ileana), Cinci băieţi, toţi isteţi, O poveste din ţara păpuşilor, Cămila albă, Cine va păzi clopoţeii?, Capra cu trei iezi.

HĂPRIAN DAN Ana – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia. A realizat până în prezent numeroase roluri în spectacole ca: Cine va păzi clopoţeii, Robin Hood, Cinci băieţi, toti isteţi.

HĂPRIAN DAN, Radu [George]n.17.03.1967, Alba Iulia. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Talentat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din 1990. A realizat până în prezent numeroase roluri în spectacole ca: Hänsel şi Gretel, Cămila albă, Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşului, Tinereţe fără bătrâneţe (rolul Făt-Frumos), Gâscănelul, Cei şase pinguini, Trei prinţese fermecate, Zulenka, Cine va păzi clopoţeii, Robin Hood, Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013. A făcut regia spectacolului Cinci băieţi, toti isteţi de Emanuel Engel după Clemens Brentano.

HEDEREANU, Ana – n. 19.06.1925, Călineşti. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1961-1966 şi apoi la Teatrul pentru Copii din Brăila. Roluri realizate la Oradea în spectacolele: Punguţa cu doi bani (Cocoşul), Cei cinci chinezi, Habarnam, Elefănţelul curios, Cenuşăreasa (Mama vitregă), Dragostea celor trei portocale, Rochiţa cu figuri etc.

HEGYI RÉKA – n. 14.04.1976, Braşov. Studii: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia teatrologie. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi „Puck” din Cluj-Napoca, secţia maghiară (din 1998).

HEINL, Gheorghe [Gigi HAINL, HEINEL] – n. 10.05.1928. Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar, mai  întâi la Galaţi, apoi, de la 1.02.1961 la Teatrul de Păpuşi din Brăila unde activează până la pensie – 1988. Roluri de referinţă în spectacole ca: Cipolino (Signior), Noapte de Ajun (Cuib), Prinţesa şi papagalul (Ministrul rău), Pui de om (Impăratul), Motanul încălţat (Motanul). Premiu de interpretare pentru rolul din Trei drumuri- trei căsuţe.

HEINL [HAINL, HEINEL], Ionica – n. 1929. Artist păpuşar în echipa lui Mihail Gavrilov, în 1949,  membru fondator al Teatrului de Păpuşi din Brăila. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii din Brăila.

HELCIUG, Dan – n. 1977. Studii: UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999 (profesori Dorina Tănăsescu, Brânduşa-Zaiţa Silvestru, Mihai Gruia Sandu). Roluri în spectacolul de licenţă Făt Frumos din lacrimă după Mihai Eminescu, regia Cristian Pepino. Compozitor, a făcut muzica spectacolului Făt Frumos din lacrimă, Studioul Casandra 1999. După absolvire a devenit un cântăreţ de mare succes si a fondat formaţia “Spitalul de urgentă” unde este solist vocal si chitarist.

HELTHAUER, Margarete – [incorect HELTAUER] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, secţia germană. Roluri în Der salz in der speise / Sarea în bucate de Alecu Popovici şi Viniciu Gafiţa, traducere de Ruth Lissai, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Ileana);  Bitterböse feinde / Dusmani neîmpăcaţi de Uno Leies, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Der gestifelte Kater / Motanul încălţat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Die seeräuber und ich schatz / Comoara piraţilor de Dan Hândoreanu, 1983, regia Günther Bock; Piticul uriaş, regia şi scenografia Dan Frăticiu, 1988; Premiul I pentru interpretare pentru rolul Prinţesa din Piticul uriaş, la Săptămâna teatrelor de păpuşi Constanţa 1989. Ref. Teatrul, nr. 10/1979; Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; Fetiţa de la circ – rolul principal, in revista Teatrul nr. 11/1982; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

HENDRICH, Mircea – n. 22.09.1949, Ploieşti. Studii: Cursuri CSPC. A mai avut maeştri pe Marcela Fenato, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Dorina Tănăsescu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti (Teatrul pentru Copii) din 1965. Roluri de referinţă: Cocoşul în Punguţa cu doi bani, Băiatul în Motanul încălţat, Greuceanu, Harap Alb, Împăratul în Pui de om, Isteţilă în Albă ca Zăpada, Lupul în Fantezie pentru o singură păpuşă, Jumătate Om şi Gheonoaia în Drum de stele (regia Cristian Pepino), Omulețul de sticlă în Inimă rece (regia Cristian Pepino). Ca şef de secţie la Teatrul pentru Copii din Ploieşti a avut o activitate remarcabilă, teatrul avand numeroase montări de referinţă în acea perioadă, care au primit multe premii la festivalurile naţionale.

HERBERT, Rita – a jucat în recitalul Wenn ich ein mal gross bin /Când voi creşte mare – scenariul şi regia Mircea Petre Suciu, traducere în limba germană de Günther Bock, Teatrul de Păpuşi  din Sibiu, secţia germană, 1977.

HERING, Francisc compozitor, a colaborat cu Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia.

HERŢEA, Iosif  –  n. 22 martie 1936, Baia Mare. Studii: Conservatorul din Bucureşti, absolvent in 1960. 1960 – 1980 – cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti. Cercetător la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca. Din 1990 trăieşte în Germania. A compus muzica de scenă pentru numeroase spectacole de teatru. Muzicolog, folclorist, etnograf, compozitor, conducător al unor interesante workshop-uri dedicate valorii muzicale a sunetului scenic, autor al unui valoros studiu despre tradiţia românească a marionetei cu fir orizontal, publicat în Anuarul de folclor, studiu care continuă cercetările lui Constantin Brăiloiu. Tot lui i se datorează descoperirea păpuşarului popular Ghiţă artist din lume. A compus muzică originală pentru numeroase spectacole de teatru dramatic şi de păpuşi (Călina Făt Frumos, 1977 – Constanţa, regia Silviu Purcărete, O poveste oarecare, joaca-ncepe la intrare, Constanta, regia Irina Niculescu; Omuleţul de puf, 1978 – Ţăndărică, regia Silviu Purcărete). A mai colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (Sose halunk meg (Vásári bábjátékok) / Nu murim niciodată (spectacole de păpuşi de bâlci), regia Kovács Ildikó, 1983; Fata babei şi fata moşneagului dupa Ion Creangă, regia Traian Savinescu, 1990; Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, dupa Petre Ispirescu, regia Mona Chirilă, 1995). Muzica sa de scenă este fascinantă, subtilă, esenţializată, cu o sonoritate unică, reuşind să creeze un univers puternic, cu caracter teatral, pentru jocul actorilor. 1995 şi 2004, Premiul UNITER pentru muzică de scenă. Este autorul colecţiei de colinde Romanian Carols, 1999.  Ref. HERŢEA, Iosif, Cimpoierul-păpusar, în Anuarul de folclor, Bucureşti, 3-4, 1987; HERŢEA, Iosif, Păpuşarii de altădată, in Datini nr. 4-5/1993; Marinela Ţepuş, Andreea Dumitru, Iosif Hertea – vrăjitor de sunete ciudate, Fundaţia Culturala “Camil Petrescu”, UNITER, 2004 [D.B., C.P.]

HETEA, Clara – Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad, apoi artist păpuşar la Ţăndărică între anii 1957 -1961. In distribuţia spectacolului Mingică Piciulică (Ţăndarică, 1958).

HIRISTEA, Alina – [RECE] – n. 1971, Măguri, Răcătău. Studii: Absolventă a secţiei de regie a UNATC în 1998. Regizoare.  A avut un debut promiţător cu un excelent spectacol cu Pinocchio la Teatrul Puck din Cluj Napoca. A mai realizat la acest teatru şi Albă ca Zăpada (1999). La Teatrul de Păpuşi din Baia Mare a pus în scenă Domnul Goe şi Un pedagog de şcoală nouă (2000), Vrăjitorul din Oz (2001), Don Quijotte (2001), Degețica. La Teatrul Merlin din Timişoara a pus în scenă Dănilă Prepeleac (2003), Povestea regelui Lear (2006), 2009 Rokoko si Rikiki, fabulişti pentru copii de Alina Hiristea, Prostia  omenească (2009), Peticica şi omul de zăpadă de Alina Hiristea. A mai colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi Colibri din Craiova: Degețica, (scenografia Mirela Dore Tofan) cu Oana Stancu, Adriana Ioncu, Daniel Mirea, Ilie Turcu, Teatrul Colibri din Craiova (2009), şi cu Teatrul Gong din Sibiu – Aventurile celebrului Baron Münchhausen. [C.P.]

HÂNCU, Camelia – n. 1973, Galati. Studii: facultatea absolvită la Cluj – Regie teatru – 1998. Regizoare de teatru dramatic, a colaborat cu Teatrul Gulliver din Galați, Naufragiul; cu Teatrul pentru Copii din Brăila – Sanziana şi Pepelea – 2008, scenografia Sanda Mitache.

HÂNDOREANU, Dan [Ion] – n. 26. 01.1953, Sibiu. Studii: cursuri de pantomimă şi expresie corporală cu Kovács Ildikó, Mihai Mălaimare, Yves Lebreton (Academia din Graz, 1990),  la Teatro Dimitri (Elveţia – 1992, perfecţionare în mişcare scenică, acrobaţie, jonglerie. Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar şi mim,  personalitate artistică remarcabilă, a realizat numeroase roluri la Teatrul de Păpuşi din Sibiu (actualmente Teatrul Gong) unde activează din anul 1976:  Mingea si Zmeul, regia Mircea Petre Suciu, 1978 (rolul Soldatul); Prietenii Mihaelei de Al. T. Popescu, regia Mircea Petre Suciu, 1979; Motanul incăltat, de V.M. Visan, regia Lilly Krauss, 1980; Comoara piratilor, 1983 (scenariu si regie); Cazul Pinocchio de Dan Hândoreanu, regia Kovacs Ildiko, 1986 (rolul Motanul); Spărgătorul de nuci, regia Mihai Constantin Ranin, 1987; Aventurile lui Plum-Plum de Jose Geal, 1988, regia Kovacs Ildiko, 1988;  Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988; Albă ca zăpada – regia Kovacs Ildiko; Oglinda sufletului, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu, 1995; Măria Sa Moşul după basmul lui Vladimir Colin, 1997; Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin. Este şi autor al mai multor piese pentru copii (Comoara piraţilor, Piticul uriaş, De-a viaţa, Cazul Pinocchio) şi adaptări. A făcut regia spectacolelor Comoara piraţilor, De-a viaţa, Vasilache şi Marioara, Croitoraşul cel viteaz, Motanul încălţat; Poveste fără cuvinte de Marius Gâlea, 1988; De-a viata, 1991, scenariul si regia Dan Hândoreanu; Croitorasul cel viteaz, text si regie Dan Hândoreanu, 1994. Scenarist, regizor şi interpret al spectacolelor de pantomimă Baloane de săpun, Merci Marceau, Năluciri, Legături, Al treilea gong, Puzzle. Premiul de interpretare pentru recitalul Merci Marceau la Gala tinerilor actori de la Costinesti, 1986. Marele premiu la Gala recitalurilor de pantomimă, Pârâul Rece,1989. Premiul pentru interpretare masculină, 2005, la Festivalul Gulliver de la Galati, pentru rolul interpretat în spectacolul “Al 3-lea gong”, Teatrul pentru Copii şi Tineret “Gong” din Sibiu. Premiu de interpretare masculină la Festivalul Internaţional de Forme Mici de la Kragujevac, Iugoslavia, 1995. Ref. revista Teatrul nr. 10/1981, Calea Soarelui – Ghilgames; La bufnita veselă de Viorica Huber Rogoz, in revista Teatrul nr. 11/1982. Dinu Kivu, in Contemporanul 1. 08. 1986; Tudor Popescu, in România liberă din 12. 08.1986; Ileana Lucaciu, in Saptamana, 22.08.1986 (despre spectacolul de pantomimă prezentat la festivalul de la Costinesti); Al treilea gong, regia Dan Handoreanu, in revista Teatrul nr. 7-8/1987; Gabriela Panter-Cenuser, Un spectacol inedit, [Spărgătorul de nuci, regia M. C. Ranin, Teatrul de Păpuşi din Sibiu]  in Tribuna Sibiului, 7 oct. 1987; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999 [C.P.]

HÂNDOREANU, Ion [Ioan] – n. 22 martie 1921, Poiana, jud. Sibiu. Studii: Liceul teoretic; Conservatorul Popular Timotei Popovici, Sibiu, clasa de regie. In 1948 – ziarist la “România viitoare” si “Lupta Sibiului”. Redactor al Radiodifuziunii pe regiunea Sibiu; 1950 – secretar literar la Teatrul de Stat din Sibiu si asistent de regie al lui Radu Stanca. A fost director (1951-1966) şi regizor artistic la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Se declara discipol al lui Radu Stanca. A pus in scenă Croitorasul cel istet, 1956. Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu,  1957; Plici si Plici-Plici, regia Ion Hândoreanu, 1957. Sanziana si Pepelea de Vasile Alecsandri, prelucrare de Maria Cupcea, 1958; Micii muschetari de Lizica Musatescu, 1959; Un basm din anul 2000 de Xenia Roman, regia Ion Hândoreanu, 1961; Cum au ajuns fluierul si cobza la scoala de muzică de Valentin Silvestru, 1963; Micul Muck de Tudora Petcut dupa Wilhelm Hauff, 1964; Elefănţelul curios, 1965; Martinel artist de circ, scenariul şi regia, 1966; Ce mi-a povestit pădurea de Gh. Scripcă 1966; Bradul din poiană de M. Diaconu, 1966; Zăpăcilă de Al. Ceauşeanu, 1967; Prichindel de Mircea Suciu, 1969; Doi muschetari şi Ileana Cosanzeana de Mircea Bereş, 1969; Klausie und der Zwerg / Klausie şi piticul de Ana Predescu, 1971; Tudorel das menschenkind / Pui de om de Victor Eftimiu, traducere in versuri de actorul poet Christian Maurer, 1971; Das blaue hündchen / Căţeluşul albastru de Urban Gyula, traducere în germana de Wolfgang Ernst, 1971; Sanziana şi Pepelea, 1972; Stupsi und seine freunde / Prichindel de Mircea Suciu, 1972; Ursulică turist / Bärchen als turist de Dimităr Stoicov, 1973 (la ambele secţii); Copilul din stele – 1973; Trăistuţa cu alune de Teodora Petcuţ-Bondoc, 1974; O fetiţă caută un cantec de Alecu Popovici, 1974; Dragonul vesel de Mircea Petre Suciu, regia Ion Hândoreanu, 1975; Sărăcanul… dar isteţul Dănilă Prepeleac, de Viorel Oancea după Ion Creangă, 1975. Ordinul Meritul Cultural clasa I în 1969. Ref. Tribuna Sibiului, 23. 03, 1963; Teatrul nr. 9/1965. Tribuna Sibiului, 13.07.1966; Tribuna Sibiului, 28 aprilie 1973; Sibiu 25: Sanziana si Pepelea; Copilul din stele, in Teatrul nr. 11/1974. Tribuna Sibiului, 13.02.1975; Sanda Faur, Păpuşile si actorii [despre Sanziana si Pepelea, regia Ion Handoreanu, scenografia Febus Stefanescu, sculptura Lidia Schuster, Teatrul de Păpuşi din Sibiu], in  Flacăra, 14 oct. 1979; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

HÂNDOREANU, Mircea – actor, interpret la Teatrul de Păpuşi din Sibiu.  A făcut voci în Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, regia Constantin Sincu, 1951. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

HOCIUNG, Coty – n. ~ 1900. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov. A făcut parte din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Braşov în 1950. A jucat în primul spectacol, Tibică şi Pufuleanca. A făcut carieră ca apreciat actor de teatru dramatic. De fapt, debutase în anii 1920 la Teatrul Caragiale al lui Dida Solomon Calimachi, în 1938 juca la Teatrul Comedia in regia lui Ion Aurel Maican şi mai tarziu la Teatrul National din Bucureşti. Prezenţa lui la Teatrul de Păpuşi din Braşov în 1950 este ciudată.

HODIŞ, Ileana  – Artist plastic, a activat ca regizor şi scenograf la Cluj-Napoca, fiind una dintre personalităţile artistice marcante care au contribuit la conturarea profilului Teatrului de Păpuşi din Cluj între anii 1949-1951. La secţia română a pus în scenă  fragmente din piesa rusească Banul şi Părăluţa de Nina Ghernet, iar la secţia maghiară sceneta Morcovul după o povestire de L.N.Tolstoi şi Cozonacul. In 1941, în timpul ocupației horthyste, Ileana Hodiş a colaborat la ziarul patriotic Tribuna Ardealului cu desene şi articole.

HOGEA, Tomiţă [Toma] – n. 17.04.1957, Botoşani. Studii: Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Botoşani, vioara; Academia de Arte G. Enescu Iaşi, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, unde va deveni şi profesor din anul 2000. 2005 – doctor al Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, profilul Artele spectacolului teatral. Intre anii 1977-1980 este actor la Teatrul Mihail Eminescu din Botoşani şi actor, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. Din 1980 este actor, artist păpuşar şi marionetist la Teatrul Luceafărul din Iaşi. 1990-1996 – realizator al emisiunii pentru copii “Gogoşneaţă” de la Televiziunea Europa-Nova, Iaşi. TVR  Iaşi  – ,,Vasilache şi Marioara”, serial saptamânal, 1995 – 1997. 1996-1998 – scenarist, realizator şi actor al emisiunii de seară pentru copii “Îngeraşul meu” la Radio “Trinitas”, Iaşi. Intre anii Valoros artist păpuşar, marionetist şi actor la Teatrul Luceafărul din Iaşi din 1981 unde a realizat roluri în peste 100 de spectacole până în prezent: Jeff din Jocul de-a vacanţa de M. Sebastian, regia Zoe Anghel Stanca; Beethoven din Mări sub pustiuri de D.R. Popescu, regia Natalia Dănăilă; Guliţă din Chiriţa in Iaşi de Vasile Alecsandri, regia Bogdan Ulmu; Gheorghiţă din Baltagul de Mihail Sadoveanu, regia Natalia Dănăilă; Choubert din Victimele datoriei de Eugen Ionescu, regia Cezarina Udrescu; Ciubăr-Vodă din Ciubăr-Vodă  de Laurentiu Faifer, regia Ioan Cibotaru; Rica Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia Ioan Cibotaru; Vucea din Nota zero la purtare de Octavian Sava, regia Constantin Brehnescu; Prinţul din Frumoasa din Pădurea Adormită, regia Natalia Dănăilă; Nică din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, regia Constantin Brehnescu; Prinţul din Albă ca zăpada după Fraţii Grimm regia Eugen Traian Bordusanu; Prinţul Edward din Prinţ si cersetor de Mark Twain, regia Natalia Dănăilă; Ispas, Marcu, Onofrei, Costea, Carlig din Năzdrăvăniile lui Prepeleac după Ion Creangă, regia Ioan Cibotaru, Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri, regia Constantin Brehnescu (rolul Pepelea), Ochilă din Harap Alb de Ion Creangă, regia Constantin Brehnescu; Prinţul din Motanul incălţat de Charles Perrault, regia Constantin Brehnescu; Mary Poppins, Chiriţa în Iaşi, Ţara lui Guffi de Matei Visniec, regia Mihai Lungeanu  (rolul Guffi), Harap Alb, Primarul din Dragonul de Evghenii Svarţ, regia Ioan Cibotaru; Antonio din De ziua lui Pinocchio de Constantin Brehnescu după Carlo Collodi; Prinţul din Cu Cenuşăreasa la bal după Fraţii Grimm, regia Constantin Brehnescu, Vrăjitoarea din Hänsel şi Gretel după Fraţii Grimm, regia Arnold Landen, etc. Totodată este şi autorul regiei unor spectacole importante ale acestui teatru (Raza de soare de Al. T. Popescu, 2002; Baltagul de Mihail Sadoveanu, 2000; Capra cu trei iezi de Ion Creangă, 2004, spectacole montate pe scena Teatrului pentru Copii şi Tineret “Luceafărul” din Iaşi. Degeţica şi Magazinul cu jucării, spectacole regizate în cadrul Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi. Flautul fermecat – spectacol cu actori şi păpuşi  la Teatrul Republican “Licurici” din Republica Moldova. Profesor dr. la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, Secția de teatru de păpuşi. Autor al unei monumentale lucrări despre teatrul de păpuşi românesc, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, 2012. Marele Premiu – Festivalul Internaţional de la Galaţi 2005, cu spectacolul Raza de soare. Premiu pentru spectacolul Raza de soare la Festivalul “Gala recitalurilor păpușărești” – Botoșani, 2003. Premiul pentru regie artistică – Festivalul International de la Volgograd, Rusia cu spectacolul Raza de soare, 2006. Premiul pentru cel mai încântător spectacol, obţinut la Festivalul Mondial de Teatru de Păpuşi – Praga 2007; nominalizare pentru regie artistică în cadrul aceluiaşi festival. Premiul pentru debut obţinut la Festivalul Internaţional “Gulliver” Galaţi 2007, cu spectacolele Degeţica şi Magazinul cu jucării. Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate – 25 de ani de teatru pentru copii si tineret, 2003. Flautul fermecat – Teatrul Republican ,,Licurici” din Republica Moldova, Premiul UNITEM pentru cel mai bun spectacol cu păpuși. Ref. Al.I. Fridus – [cronica] spectacolul “Comedie cu razboinici” – Flacara Iasului, 1983, 15 ianuarie; Stefan Oprea – [cronica] spectacolul “Mary Poppins” – Cronica, 1983, 8 iulie; Sorina Balanescu – [cronica] spectacolul ,”Cu Cenuşăreasa  la bal” – Cronica, 1984, 26 ianuarie; Sorina Balanescu –  [cronica] spectacolul , “Clovnii” – Cronica, 1984, 4 mai; Al. I. Fridus – [cronica] spectacolul  “Aventura în codru” – Cronica, 1984, 24 noiembrie; Constantin Paiu – [cronica] spectacolul “Print  si  cersetor” – Cronica, 1985, 26 iulie; Al. Dobrescu – [cronica] spectacolul “Pasarea de cristal” – Cronica, 1986, 30 mai; Liana Cojocaru – [cronica] spectacolul ,”Calutul nazdravan” – România literara, 1986, 26 iunie; Stefan Oprea – [cronica] spectacolul “O noapte furtunoasa” – Teatrul azi, 1999; Mihaela Mârtu – [cronica] spectacolul ,,Ciubar –  Voda” – Convorbiri literare, 1997, 17 februarie; Constantin Paiu – [cronica] spectacolul ,,Ciubar – Voda” –  Monitorul, 1997, 13 februarie; Dorin Popa – [cronica] spectacolul “Scoala ludica” – Monitorul, 1996,15 octombrie; Constantin Paiu – [cronica] spectacolul “Dragonul” – Cronica, 1998, 14 aprilie; Carmen Mihalache Popa – [cronica] spectacolul “Victimele datoriei” – Teatrul azi, 1995, nr. 11 – 12; Stefan Oprea – [cronica] spectacolul “Noaptea asta nu castiga nimeni” – Monitorul, 2002, 24 mai; Stefan Oprea – [cronica] spectacolul “O raza de soare” regia Toma Hogea – Monitorul, 2002, 11 martie; Teatrul, 2/1984, Mary Poppins. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010.

HOLBAN, Ioan – n. 2 iulie 1954, Fălticeni. Studii: Liceul A. T. Laurian, Botoşani (1969 – 1973) și Universitatea Al.  I. Cuza, Iaşi, Facultatea de Litere, secţia Română – Franceză (1974- 1978).  Doctor în ştiinţe umaniste (1998).  Scriitor, critic și  filolog. Director al Teatrului  „Luceafărul” din Iaşi (2006 -). Premiul pentru management cultural, Festivalul Gulliver 2010. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost director general al  Teatrului Național „Vasile Alecsandri” (1996 -2006), secretar al Uniunii  Scriitorilor din România (1990 – 1996), redactor-șef al revistei Cronica (1990 – 1996), filolog la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide”  (1980 – 1990) etc.  Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor Filiala Iaşi (2009); Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor – Filiala  Iaşi (2006); Premiul pentru promovarea dramaturgiei româneşti contemporane (2004); Ordinul Serviciul credincios în grad de Cavaler (2001). Premiul revistei “Ateneu”pentru critică literară (2002). Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică literară (2002). Premiul revistei “Cronica” pentru critică literară (1982).

HORÁNY Júlia – n. 1986 în Ungaria. Studii: Scenografie la Universitatea de Artă din Kaposvár, absolventă în 2009. Scenografă, cântăreaţă, compozitoare din Ungaria. Decor şi costume Cartea junglei,  la Teatrul Liliput din Oradea, 2012.

HORÁNY Lászlóregizor din Ungaria, a pus în scenă la Teatrul Liliput din Oradea Cartea junglei, 2012.

HORŞIA, Ana [-Lucreţia] – n. 10.04.1974. Luduş – Jud. Alba. Studii: Absolventă Teologie-asistenţă socială. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din 1998. Roluri în Inima mamei (Alina) şi Cei şase pinguini.

HORVÁTH Edmund Attila – n. 26 .02.1953, Tg. Mureş. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” Cluj – secția sculptură. Sculptor păpuşi din 1983 la Teatrul Ariel Tg. Mureş. A realizat scenografia spectacolelor Jocuri de Serghei Marşak şi Nina Ghernet, Pescarul cel viteaz de Violet Philpot, ambele în regia lui Antal Pál.

HORVÁTH László Mircea compozitor, Teatrul Arcadia din Oradea, Albă ca zăpada, regia Radu Ghițulescu, 1997, Aventurile celebrului baron Münchhausen, (2000, regia Alina Hiristea), Cenuşăreasa; Prinț şi cerşetor; Minimanó ajándéka / Cadoul micului spiriduş de Seres Lajos. Membru al formatiei Sarmalele reci (clape).

HORVÁTH Ödönsculptor şi constructor de păpuşi, Teatrul Ariel, secţia maghiară.

HOTINCEANU, Adina – n. 24 iunie 1987, Bucureşti. Studii: Colegiul Național Matei Basarab, profil Chimie-Biologie. Cercul de Arta Actorului din cadrul Palatului Național al Copiilor,  București, 2005- 2007, profesor Virgil Constantin. Cercul de Pictură din cadrul Palatului Național al Copiilor, București, 2006 -2007, profesor Claudius Benone Pepine. Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie, 2006-2007. Admisă în 2007 la UNATC „I. L. Caragiale”, Facultatea de Teatru, Secția Arta Actorului mânuitor de Păpuşi şi Marionete. Masterat Teatru de animație. Examen licență Lungul drum către  Santa Cruz după Michael Ende, regia Ioan Brancu, păpuși, decor, costume, rol principal mânuire. Examen masterat: spectacolul Foux Roux, interpretare, mânuire, scenografie. După absolvire a lucrat timp de un an la Teatrul Municipal din Târgovişte ca artist păpuşar şi marionetist. Colaborează din 2012 cu Uninvented Theatre ca artist păpuşar şi scenograf. Alte experiente: Du-te, vino, spectacol de licență în coregrafie al Elenei Elisei, coordonator  Raluca Ianegic, rol principal. „Tentația Sfântului Anton” spectacol de teatru dans, interpret. Cromaterapia, scurtmetraj, scenograf, rol secundar. Baletul mecanic, scurtmetraj, scenograf. Fabrica, scurtmetraj, rol secundar. Lăzărelul, colaborare cu trupa Dell Arte, Muzeul Țăranului Român.

HRESTIC, Ilona – n. 29 august 1986, Iaşi. Studii: 2001- 2005- Liceul Pedagogic „Alexandru Vlahuţă”, specializarea  Învăţător- educator, cu atestat de predare a limbii engleze. 2005- cursuri „Cambridge”, Prof. Sorana Chiru. Absolventă a Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”, Iaşi, secţia „Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete”, prof. Raluca Bujoreanu, promoţia 2005 – 2008. 15 iulie- 14 august 2010- Cursul de excelenţa „Gheorghe Dinica” condus de Prof. Dr. David Esrig, Academia de Teatru şi Film „Athanor”, Burgausen, Germania: Tehnici de joc in teatrul poetic- Prof. Dr. David Esrig; Elementele limbajului corporal in exprimarea  „acţiunii poetice”- Prof. Yves Marc (Paris); Clownescul trăirilor  „metafizice”- Prof. Walter Anihhofer (Salzburg); Fracţionarea mişcarilor corporale, o vizualizare a mişcarilor launtrice („Biomecanica”) – Prof. Rainer Dobernig (Viena); Structura dramaturgică a poeticii suprarealiste –  Prof. Ilse Lauer (Munchen); Structura şi valoarea melodică şi ritmică a limbajului poeziei – Prof. Ada Milea (Bucuresti); Tehnici de joc in teatrul multimedial- Docent Hunor Horvath (Sfantu Gheorghe). Din 2010 artist păpuşar şi actriţă la Teatrul „Ţăndărică”, Bucureşti. Roluri în: Galaxia Svejk (regia Alexander Hausvater), Pinocchio, regia Cristian Pepino, Povestea porcului, regia Traian Savinescu, Gulliver în ţara piticilor, regia Cristian Pepino, Capra cu trei iezi, regia Gabriel Apostol, Tom Degeţel, regia Daniel Stanciu, Păcală, regia Ioan Brancu; Frumoasa din pădurea adormită, regia Mihai Lungeanu. Teatrul „Luceafărul”, Iaşi, Omul invizibil, după H. G. Wells, regia Constantin Brehnescu, 2008. Participari – 2008 (Festivalul de Teatru de la Yaroslavl, Rusia, cu spectacolul Mistreţul cu  colţi de argint; Gala Tânărului Actor, Mangalia), 2007 (Festivalul Studentfest, Timişoara, cu spectacolele Magia obiectului şi Instantanee de viaţă. 2004 –  Festivalul internaţional de la Iaşi, cu spectacolul Făt-Frumos certat cu gluma, regia Veronica Tulei; Magia obiectului,  regia Raluca Bujoreanu. Turneu cu  Ansamblul Coral „Mira”, Iaşi, in Austria – Olanda – Belgia).

HRIBIUC, Alexandra –  [Alexandrina] – n. 26.03.1929, Bucureşti. Studii de teatru întrerupte. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Braşov 1961-1984. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1977, Pui de om. Călatoria lui Nepoţel de Ana Predescu-Utto [cronică, Braşov] in Teatrul nr. 2/1978

HRIŞCĂ, Mircea – n. 8.03.1931, Baia Sprie – d. 29.07. 1988, Baia Mare. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare între anii 1958 – 1961. A făcut parte din prima echipă a acestui teatru.

HRIŞCU, Ramona – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. Roluri în Punguţa cu doi bani după Ion Creangă, regia Valentin  Dobrescu, rolul Cocoşul; Păcală în satul lui, 2004, regia Valentin Dobrescu, rolul Primăreasa; Tom Degeţel, regia Valentin Dobrescu, 2010; Iedul cu trei capre după Octavian Pancu Iaşi, dramatizarea, regia, scenografia Valentin Dobrescu, rolul Capra Mătuşă; Dăruiţi copiilor îngeri! regia Marius Rogojinschi.

HUBER-ROGOZ, Viorica – (Georgina Viorica Rogoz) n. 5 aprilie 1927, Timişoara. Studii: In 1950 absolventă a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. In 1985 emigrează împreună cu soţul ei, scriitorul Adrian Rogoz, în Germania.  Prozator şi dramaturg. Autoare a mai multor basme şi poveşti pentru copii şi scrieri SF. A scris pentru teatrul de păpuşi Reportaj cu păpuşi şi ţepi – 1963, Cine va păzi clopoţeii? – 1967, Nepoţii lui Făt-Frumos – 1980, Toc Năpârstoc şi Tiţa-Fetiţa [în vol. Teatru de păpuşi, 1964], Zal-zar, 1971 – Craiova, Alelei, voinicii mei [1972]; Pescarul şi Norocul său după Oscar Wilde [Alba Iulia, Braşov], Minunatele aventuri ale lui Nils prichindelul după Selma Lagerloff [Arad]. [C.P.]

HUBER, Valter compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, Ludas Matyi / Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály după Móricz Zsigmond, regia Kovács Ildikó, 1964.

HUIU, Traian director al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1952-1953.

HUIU, Viorica – n. 21.03.1903. Sculptor şi constructor păpuşi la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1952-1966. A construit păpuşile din 53 de spectacole (Motanul cel isteţ, Hänsel şi Gretel, Peştişorul de aur, Prinţesa mofturoasă, Albă ca zăpada, Pui de om, Aladin şi lampa fermecată, Harap alb, Punguţa cu doi bani  etc.).

HUNYADI András – n. Zselyk, 1 octombrie 1925. Regizor artistic de teatru dramatic la Cluj şi Tg. Mureş. A pus în scenă şi la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca (Cenuşăreasa, Traista cu poveşti). Spectacolul Mateiaş Gâscarul realizat la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, primul mare succes naţional al acestui teatru,  a fost distins cu premiul I pentru spectacol, regie, scenografie şi interpretare la Săptămâna Teatrelor de Păpuşi din Regiuni, Bucureşti, 1956 [Fazekas Mihály, Móricz Zsigmond: Ludas Matyi / Mateias gascarul, regia Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan  si Hannibal Teodorescu, 1955]; a mai facut regia in acest teatru la spectacolul pe texte de Karinthy Frigyes, Nina Cassian, Bajor Andor: A bűvös kéz / Mâna fermecată, regia Kovács Ildikó, M. Leonte, Hunyadi András, scenografia Alexandru Rusan, Elena Voicu, Bene Gizella, 1954; Grimm – Hamupipőke / Cenuşăreasa, scenografia Alexandru Rusan, 1956; Surinova: Télapó / Moş Gerilă, regia Hunyadi András, Dan Vasile, scenografia Botár Edit, 1956. A scris piesele Többet ésszel, mint erövel / Mai mult cu mintea decât cu puterea; Kacor király / Împăratul fudul, 1972. Ref. Gâtză (Tpr) Mateiaş Gâscarul /Ludas Maty, pg.55; Mateiaş gascarul, Teatrul de Păpuşi din Cluj, in revista Teatrul nr. 7/1956; Contemp. 26 oct. 1956. [C.P.]

HUŞANU, Isabela – v. ALEXA, Isabela

HUŢANU, Ciprian – n. Iaşi, 25.09.1977. Studii: 2001 – absolvent al Universităţii de Arte “G. Enescu” Iaşi, secţia Actorie, păpuşi şi marionete; februarie 2001- ianuarie 2002 – stagiu de perfecţionare Institutul Internaţional de Marionete Praga, Rep. Cehă. Din 2002 – doctorand în Teatrologie la Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, profilul Teatrologie, conducător ştiinţific prof. univ. dr. Sorina Bălănescu. Specializări: iunie 2001 – ianuarie 2002 – actor la Teatrele Mustek, Karlova şi Palace Kinsky (în cadrul  Institutului Internaţional de Marionete) Praga, Republica Cehă. Din octombrie 2002, lector univ. la Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi, Facultatea de Teatru, disciplina Arta mânuirii păpuşii şi marionetei; Limbaj scenic în teatrul de animaţie. Roluri interpretate ca actor, artist marionetist, artist păpuşar: Peste 20 de roluri principale şi secundare in spectacole ale unor instituţii de artă precum: Teatrul “Palace Kinsky”, Teatrul Karlova, Teatrul Mustek (Praga, Republica Cehă); Compania de Teatru Synchret Iaşi; Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi: 2000 – Gepetto, etc., din spectacolul Întâmplări cu Pinocchio după C. Collodi, regia Natalia Dănăilă, Teatrul Palace Kinsky, Praga, Cehia; 2001 mai – Contele din Nunta lui Figaro de W. A. Mozart, regia Todor Ristic, Teatrul Palace Kinsky, Praga, Cehia; 2001 august – Leporello, Don Giovanni din Don Giovanni de W. A. Mozart, regia Todor Ristic, Teatrul Karlova, Praga, Cehia; 2001 iulie – Boss of the cats din spectacolul Cats, regia Jeni Paşova, Teatrul Mustek, Praga, Cehia; aprilie 2002 – Motanul (Făt Frumos) din spectacolul muzical O poveste de iubire, regia Synchret, Compania de Tearu Synchret Iaşi; octombrie 2003 – Adam, Săracul din spectacolul Perpetuum Mobile, regia Ciprian Huţanu, Compania de Teatru Synchret Iaşi & Centrul Cultural Francez Iaşi; 2004 – Gepetto în spectacolul Pinocchio, regia Natalia Dănăilă şi Constantin Brehnescu, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi (Centrul de Cercetare şi Creaţie ” Arta teatrului – Studiu şi creaţie”); 2004 – Împăratul  din spectacolul De-a Sânziana şi Pepelea, regia Raluca Bujoreanu, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi; 2004 – Primul fiu şi Prima noră în spectacolul Soacra cu trei nurori, regia Ciprian Huţanu, Compania de Teatru Synchret Iaşi; 2007 – Rodrig, Regele în spectacolului Cidul, regia Ciprian Huţanu (coproducţie C.T.Synchret Iaşi & Centrul Cultural Francez Iaşi – 2007). Regie de spectacol, dramatizări, scenarii: 2000 aprilie – regia spectacolului de pantomimă şi animaţie Masca, Centrul Cultural Francez Iaşi; 2003 aprilie – regia şi scenariul spectacolului muzical cu păpuşi O poveste de iubire (scenariu şi regie colectivă) Compania de Teatru Synchret Iaşi; 2003 octombrie – regia şi scenariul spectacolului muzical cu păpuşi Perpetuum Mobile, coproducţie Compania de Teatru Synchret Iaşi & Centrul Cultural Francez Iaşi (“Culture 2000”); 2004 octombrie – regia şi scenariul spectacolului Soacra cu trei nurori după Ion Creangă; 2004 februarie – regia spectacolului Păcală (după texte populare), Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi; 2005 iunie – regia spectacolului Ivan Turbincă, după Ion Creangă, Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi; 2005 octombrie – regia, dramatizarea şi ilustraţia muzicală a spectacolului Don Quijote, după Miguel de Cervantes, Teatrul “Vasilache” Botoşani; 2007 februarie – regia, adaptarea şi ilustraţia muzicală a spectacolului Cidul (coproducţie C.T.Synchret Iaşi & Centrul Cultural Francez Iaşi – 2007); 2008 martie – regia, scenariul şi ilustraţia muzicală a spectacolului Mistreţul cu colţi de argint (Universitatea de Arte “G. Enescu” Iaşi – 2008); 2008 martie – realizare moment animaţie în spectacolul Nevasta lui Hans, regia Ion Sapdaru (Teatrul Naţional “V.Alecsandri” Iaşi – 2008); Cenuşăreasa, Ivan Turbincă, coproducţii ale Teatrului „Jean Bart” Tulcea  şi Compania de Teatru Synchret Iaşi. Premii: Premiul pentru Creaţie Artistică Originală la Festivalul Internaţional de Artă Păpuşărească de la Praga, Cehia, cu spectacolul Întâmplări cu Pinocchio, după C. Collodi – 2000, Premiul pentru cea mai bună mânuire – premiu colectiv la Festivalul Internaţional de Artă Păpuşărească, Praga, Cehia, cu spectacolul Nunta lui Figaro – 2001, Premiul Special al Juriului  la Festivalul de Teatru Francofon “Brocante a la Roumaine”, Craiova, cu spectacolul O poveste de iubire – 2005. Membru WAP (Word Association of Puppeteers).

Scroll to Top