A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W Z


PAGÂŢA, Mioara n. 4.07.1942, Chişinău. A avut ca maeştri pe Marcela Fenato şi Alexandra Davidescu. Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Ploieşti din anul 1965. A realizat numeroase roluri memorabile (peste 100) făcându-se remarcată pentru interpretarea ei plină de sensibilitate şi umor. A fost şi şef de secţie al teatrului de păpuşi. Roluri în spectacolele: Omuleţul de puf (rolul Pasărea Tranca-Fleanca), Greuceanu (rolul Mândra), Şoricelul şi păpuşa (rolul Păpuşa), Piticul Nas –Pestriţ (rolul Pia), Prinţesa cu pistruii verzi (rolul Muma Pădurii), O fetiţă caută un cântec (rolul Fetiţa), Secretul Pădurii bătrâne (rolul Benvenuto), Elefănţelul curios (rolul Girafa), Făt Frumos din lacrimă.

PAHON, Dorica Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani. Ref. Pasărea de aur, Teatrul Vasilache din Botosani, in Teatrul nr. 11/1977.

PAL, Antal [Pall] – n. 12  .11.1925, Valea Ghimeşului – d. 1999, Tg. Mureş. Membru de onoare UNIMA. A debutat ca actor în 1949 la 15 mai 1949, cu rolul titular din János Vitéz  (Viteazul János), adaptare după celebrul poem al lui Sándor Petõfi, pe scena nou înfiinţatului Teatru de Păpuşi din Târgu-Mureş iar ca regizor în 1950 la Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş la 18 martie 1950, cu spectacolul Piroska és a Farkas (Scufiţa Rosie si Lupul), o adaptare de Ciornâi după Fraţii Grimm. Devine regizorul permanent al teatrului (fără să renunţe la activitatea de artist păpuşar) la începutul anului 1952. De atunci a pus în scenă – numai la Teatrul din Târgu-Mureş – 124 de spectacole, devenind principalul animator al acestui teatru, cel care i-a conturat direcţia estetică şi cel care a avut o contribuţie esenţială – până în 1999 – la afirmarea acestei instituţii pe plan naţional şi internaţional ca un teatru de un înalt nivel artistic. Dintre piesele puse de el în scenă 59 le-a realizat în colaborare cu scenograful József Haller. A montat şi la alte teatre din ţară, precum şi în Polonia şi în Ungaria. A avut o activitate foarte bogată şi ca autor şi traducător de texte pentru teatrul de păpuşi. Dintre cele mai importante spectacole ale sale amintim: 1952 – Molière: Botcsinálta Doktor (Doctor fără voie) primul său spectacol pentru adulţi, 1954 – János Vitéz de Petöfi Sándor (Viteazul János) primul mare succes al Teatrului de Păpuşi din Târgu-Mureş la Bucureşti, 1955 – Háry János, operă comică pe muzica lui Zoltán Kodály; 1956 –  A tenger öre (Străjerul mării) de Mihai Stoian, premiu pentru spectacol, premiu pentru regie, 1957 – Carlo Gozzi: A Szarvaskirály (Regele cerb) spectacol pentru adulţi; 1961 – Molière: Urhatnám polgár (Burghezul gentilom) spectacol pentru adulţi, 1963 – Ion Creangă: Punguţa cu doi bani, spectacol inaugural al secţiei române a Teatrului de Păpuşi din Târgu-Mureş, 1966 – Andor Bajor: Paródiák (Parodii) spectacol pentru adulţi, 1968 – Ördögûzö Tarisznya (Ivan Turbincă) de Sütõ András după Ion Creangă, 1968 – Zsiványkaland (Bandiţii din Kardedome) de Thorbjörn Egner, spectacol premiat, 1972 – Csongor és Tünde (Viteazul Csongor şi Zâna Tünde) de Mihály Vörösmarty, 1972 – Şase mici pinguini de  Boris Aprilov,  Premiul Delfinul de argint la Festivalul internaţional de la Varna, 1974 – Vasile Alecsandri: Tündérszép Ilona és árva Pepelea (Sânziana şi Pepelea), spectacol premiat, 1974 – Hans Christian Andersen: A rút kis kacsa (Răţusca cea urâtă), spectacol premiat, 1975 – Nela Stroescu: Baladă pentru şapte cerbi, spectacol prezentat în cadrul unui lung turneu în India, Pakistan, Iran, Iordania, 1982 – Maurice Maeterlinck: A kék madár (Pasărea albastrăspectacol premiat, 1986 – Antoine de Saint-Exupéry: A kis herceg (Micul prinţ), 1988 – Federico Garcia Lorca: Don Cristobal és Dona Rosita tragikomédiája  (Tragicomedia lui Don Cristobal si a Donei Rosita), spectacol pentru adulţi, 1995 – Pál Antal (după o idee de Shakespeare): Oh, Romeo… oh, Júlia… (Oh, Romeo… Oh, Julieta…). Ref. Teatrul nr. 9/1965 ;10/1970. Sanziana şi Pepelea, Csongor şi Tünde, Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş, [cronici] in Teatrul nr. 1/1976. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] Pasarea  albastra, in Teatrul nr. 11-12/ 1985; Teatrul nr. 8/1989 – Fata babei şi fata moşneagului [Z.F., C.P.]

PAL CODOREAN, Sonia – n. 27.08.1955, Iclod – Cluj. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare din anul 1990. Roluri în Capra cu trei iezi, regia Aristotel  Apostol; Amintiri din copilărie, regia Cornel Mititelu; Avarul, regia Adrian Pinte; Degetica, regia Alina Rece – 2012; Domnul de ciocolată de Sînziana Popescu, regia Oana Leahu, 2013.

PAL Vasile – solist balet la Teatrul Municipal Baia Mare. Coregrafie Amintiri din copilărie, regia Cornel Mititelu;  Teatrul de Păpuşi din Baia Mare, 2011.

PALADE, Mariana v. SIROTYAK

PALADE, Ramona – mişcare scenică, Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu, Teatrul Gong Sibiu, 2009.

PALAMAR, Romulus – A fost artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti.

PALOCSAY, Kisó Kata – n. 21 decembrie 1968, Cluj-Napoca. Studii: Liceul Brassai Samuel, Cluj; 1997, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Teatru, profesori Biró József, Salat Lehel; 2004, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Teatru şi Televiziune, Masterat. Doctorat UAT Tg. Mureş, conducător Kovács Levente, 2010. Workshop-uri – 1990 Pályi Janos, Benedek Deszö; 1990-1991 – Kovács Ildikó; 1991 – Olysói Kornelia; 1992 pantomimă cu Kecskés András, Graz, Austria; şcoala de clowni Dimitri; marionete Marin Decebal. Regizoare, scenografa; constructor de păpuşi. Asistent universitar la Facultatea de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca (2001-2003); UAT Tg. Mureş (2003-2006). A mai lucrat la Teatrul de Păpuşi „Puck” (1993-1994), la Teatrul Maghiar de Stat Cluj (1997-2001), la Fundaţia Tranzit şi este coordonatorul artistic al Zilelor Culturale Bonţidene. A pus în scenă la secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011 (regie, decor, păpuşi).

PALCU, Lazăr – [Kuli] – A fost şeful cvintetului de jazz Hi-Fi din Arad; pianist, acordeonist, organist. Compozitor, a realizat muzica spectacolului Pilule pe melodii, cu umor şi sforării, 1975, Teatrul de Marionete Arad.

PÁLL Anikó-Katalin – Studii: Absolventă Secţia Teatru de Păpuşi UAT Tg. Mureş 2008. Artist păpuşar secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011; Moby Dick după Herman Melville 2012.

PÁLL-GECSE ÁkosStudii: Absolvent Secţia Teatru de Păpuşi UAT Tg. Mureş 2008. Artist păpuşar la secţia de Teatru de Păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara. A jucat în Vagabondo, după „Tâlharul” de Karel Čapek, 2010; spectacolul nonverbal Zián & Kopik, 2011; Ionică Măzărică de Markó Róbert, în regia lui Csató Kata (Budapesta); Moby Dick după Herman Melville 2012.

PALOCSAY KISÓ Kata – regizoare, a pus în scenă la secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat din Timişoara spectacolul nonverbal Zian şi Kopik, 2011.

PALOCSAY Zsigmond – n. 2 noiembrie 1935, Săvădisla / Tordaszentlászló, jud. Cluj – d. 21 aprilie 1994, Cluj-Napoca. Studii: Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca. Scriitor român de expresie maghiară. Poet, dramaturg. A publicat mai multe volume de proză şi poezii pentru copii. Pentru teatrul de păpuşi a scris Aki búsul megöregszik / Cine e trist îmbătrâneşte (Teatrul de Păpuşi din Cluj); Lepkeszárnyon / Aripă de fluture, adaptare de Kovács Ildikó după Palocsay Zsigmond, regia Kovács Ildikó, 1966; A lyukasmarkú tündér / Zâna mână-spartă, regia Koblicska Kálmán, Teatrul de Păpuşi din Cluj, 1984.

PÁLYI János – n. 10 iunie 1959, Szolnok (Ungaria). Studii: a studiat cu Peter Schuman, Josef Krofta, Kemény Henriket și cu Kovács Ildikó.  Regizor maghiar de teatru de păpuşi, artist păpușar. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Budapesta, Ciróka, Teatrul de Păpuşi din Kecskemét etc. A pus în scenă ca regizor la Teatrul Puck din Cluj-Napoca Ludas Matyi / Mateiaş gâscarul în 1990; A brémai muzsikusok / Muzicanţii din Brehm de Pályi János şi Kovács Géza regia Pályi János, 1992; A vitéz szabólegény / Croitorul cel viteaz după Fraţii Grimm, scenografia Báron László, 1993; Ludas Matyi / Mateiaş gâscarul de Fazekas Mihály – Egyed Emese, scenografia Sipos László, 1997. A condus workshop-uri de care au beneficiat o serie de artiști păpuşari din România. 2009 –  Cluj-Napoca  – Festivalul Teatrelor de Păpuşi şi Marionete  „Puck ” – ediţia a VIII-a – Premiul pentru valoarea mânuirii păpuşii pentru  Palyi Janos.

PAMFILIE, Angelica Valentina –  n. 6 noiembrie 1971, Timișoara. Studii Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, secţia Artele Spectacolului (actorie) în anul 2008. Artist păpușar la „Merlin” din 1991 până în 1999, unde a realizat numeroase roluri. Din 1999 până în 2011 face parte din colectivul Teatrului „Puck” din Cluj-Napoca, apoi, din 2011, din nou la Teatrul „Merlin” din Timişoara. Roluri importante: Cenuşăreasa în spectacolul Cenuşăreasa; Mary Poppins – Mary Poppins; Gretel în Hänsel şi Gretel; Robin în Aventurile unui ursuleţ (Ursuleţul Winnie Pooh); Balerina Pitt în O rază de soare; Prinţesa adormită în Prinţesa din pădurea adormită; Pasarea Phoenix, Prinţesa Da Yin în Izvorul laptelui fermecat; La Teatrul „Puck”, Cluj-Napoca: Recital – Alina şi Gâscănelul; Prinţesa Armilla în Vrăjitorul şi corbul; Cocoşul în Punguţa cu doi bani; Vrăjitoarea în Albă ca Zăpada; Mama în Tăticuţul are întotdeauna dreptate; Smaranda în Dănilă Prepeleac; Nora mică în Ochiul soacrei, Doi purceluşi – Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin” – Timişoara, regia Ion Popescu. Realizează voci în spectacole radiofonice pentru copii și pentru desene animate la Radio Timișoara și Tele Europa Nova între anii 1994-1996. Colaborează cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Teatrul Național „Lucian Blaga”. [C.D.]

PANAITE, Alexandrucompozitor, a realizat împreuna cu Constantin Panaite muzica spectacolului Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, la Teatrul Vasilache din Botoşani.

PANAITE, Constantincompozitor, a realizat muzica a numeroase spectacole la Teatrul Vasilache din Botosani: Asmodee, regia Valentin Dobrescu, Capra cu trei iezi, Cartea junglei, Cei trei purceluşi text şi regie Valentin Dobrescu, 2012; Cenuşăreasa, Dragostea celor trei portocale, Dumbrava minunată, Fata babei şi fata moşneagului – 2007, Mica vrăjitoare 2011, Micii muşchetari, O poveste, două, trei, cu roboţi şi roboţei, regia Valentin Dobrescu; O poveste posibilă, Oamenii şi copii, Pinocchio rămâne la şcoală? regia Marius  Rogojinschi, 2007; Poveste cu Scufiţa Roşie, Povestiri de buzunar, Sarea în bucate, Sânziana şi Pepelea, Tigrişorul Pietrek. Motanul încălţat, regia Valentin Dobrescu, muzica Constantin Panaite şi Alexandru Panaite.

PANCU – IAŞI, Octav – n. 14 aprilie 1929, Iași – d. 16/17 aprilie 1975. Scriitor, autor a numeroase scrieri pentru copii, traduse în multe limbi, a fost şi autor de piese pentru teatrul de păpuşi: Băieţelul Biribambum (sau Biribambinia, 1959 – Ţăndărică, jucată în cadrul spectacolului coupe Ala-bala-portocala, regia Margareta Niculescu), De ce-a furat Zmeul mingea? după Jan Malik, versuri Nina Cassian (1971 – Ţăndărică).

PANDELESCU, Alexandru [zis SANDU GÂJÂITU] – n. Buzău – d. 1973. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant.

PANDREA, Eftimie – [I.; incorect, Eftimiu în rev. Teatrul] – n. 12.06.1924, Ceanu Mic, jud. Cluj. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca între anii 1951- 1976. A fost unul dintre actorii de bază a secţiei române. “…Un profesionist model ca şi conştiinţă profesională şi colegialitate…” spunea Kovács Ildikó. Ref.Teatrul nr 9/1960; Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Harap Alb. [K.I.]

PANŢÂRU, Silviu – Compozitor, dirijor. Păţaniile unei păpuşi de lemn (Ţăndărică, 1958). In 1967 dirija Orchestra Cinematografiei (pentru filmul Haiducii); dirijor Opera din Braşov.

PANU, Rodica – n. 30 sept. 1958, Galaţi. Studii de arta teatrului de păpuşi cu Rodica Dianu şi Peter Ianoş – cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi din 1988. Roluri în spectacolele: Ică-mor-de-frică (rolul Irina), Bagheta magică, Cântaţi cu noi, Un joc frumos, Harap Alb (rolurile Fata Impăratului Roşu, Fata Impăratului Verde, Flămânzilă), Ariciul albastru (rolurile Ariciul albastru şi roşcat), Trandafirul fermecat (rolul Contesa), Amnarul (rolul Contesa), Cununa plaiurilor (rolul Şopotina), Ramayana (rolul Manthara), Sânziana şi Pepelea (rolul Pădureanca). A realizat şi recitalurile Qui pro qui (împreună cu Anca Jijie) şi Un vis. Premiul III pentru rolul Ariciul albastru din piesa omonimă a lui Al. T. Popescu la Festivalul de la Bucureşti, 1989; Premiul “Şcoala Albei” cu recitalul Cărăbuşul de aramă după Lucian Blaga – Sebeş Alba – Festivalul Lucian Blaga, 1994. Premiul Vasilache pentru recitalul Un vis după Visul unei nopţi de vară – Botoşani, Gala internaţională a recitalurilor păpuşăreşti- 1998. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.]

PAPAZICOPOL, Antigona  – n. 1915, Bucureşti – d. 1997, Bucureşti. Studii: Absolventă a Facultătii de Belle Arte din Bucuresti. Legendară marionetistă, a activat la Teatrul Ţăndărică între anii 1945 – 1968. Celebru era cuplul pe care îl făcea cu o altă mare marionetistă, Dorina Tănăsescu. A activat şi ca profesoară, conducând cursuri de mânuire a marionetei. Roluri memorabile în spectacole mari ale teatrului Ţăndărică: Pădurea fermecată -1945; Ţăndărică la circ – 1946; Galoşul fermecat – 1948; Harap Alb – 1950; Circul Atlantic – 1950; Umor pe sfori – 1954 (coautoare a spectacolului, alături de Margareta Niculescu, Dorina Tănăsescu, R. Zolla, Ella Conovici, Mioara Buescu, Ioana Constantinescu, primul mare succes internaţional al Teatrului Ţăndărică), Băiatul şi vântul – 1954; Povestea porcului – 1956, Harap alb – 1961, Milioanele lui Arlechin– 1957, Isprăvile viteazului Heracle – 1959; Micul Prinţ – 1960 (regia Radu Penciulescu, unde anima admirabil diferite personaje – Foarea, Şarpele), Cactus întâiul şi ultimul (1961), Cartea cu Apolodor – 1962 (regia Margareta Niculescu);  A fugit un tren – 1962; Amnarul – 1965 (regia Ştefan Lenkisch), Tigrişorul Petre – 1966, Vrăjitorul din Oz – 1967 etc. Laureată a Premiului de Stat. A semnat regia spectacolului Gâscănelul – 1951. In memoria ei, nepotul ei, Cristian Şăileanu, a instituit o bursa pentru studenţii de teatru de animaţie, Bursa Antigona Papazicopol. Ref. Teatrul nr. 9/1959 [Ispravile lui Heracle, rolul Euristeu];  Ref. revista Teatrul nr. 12/1960, Micul Print Ţăndărică; Teatrul nr. 12/1967, Teatr nr. 5/1961. Cactus I si ultimul, Ţăndarică, 1962, rolul Pamatuf, in revista Teatrul nr. 2/1962. Cartea cu Apolodor în Teatrul nr. 12/1962; Sir si Elixir, regia Stefan Lenkisch, revista Teatrul nr. 4/1975; Ella Conovici, Antigona Papazicopol, in http ://www.eroiiromanieichic.ro/? p=4907, Vlad [? probabil Cristian Saileanu, Discuție: Antigona Papazicopol, De la Wikipedia, enciclopedia liberă, http ://ro.wikipedia. org/ wiki/Discu %C8%9Bie:Antigona_Papazicopol [C.P.]

PARAIDI  BALOGH Anna Mária – n. 2 aprilie 1965, Tg. Mureş. Artist păpuşar la Teatrul Ariel din Tg. Mureş din 1988. Roluri importante în: Jupân Vulpache Viclenescu de M. Ferenc (D-ra Vulpită); Tigrul purpuriu de Ruth Byers (Tigrul purpuriu); Albă ca Zăpada (Prinţul, Zâmbăreţul); Doi clovni trişti de Petö Sandor (Vânzătorul de panglici). [Z.F.]

PARASCHIVOI, Rovena – n. 27.12.1970, Constanţa. Studii de teatru de păpuşi cu Vasile Hariton. A studiat apoi cu Aneta Forna Christu şi Ioana Jora la Universitatea Hyperion, urmand apoi cursurile secţiei de actorie din 2001 (profesori Liviu Manolache şi Diana Cheregi). Din 1990 artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Constanţa, unde a realizat numeroase roluri în: Cenuşăreasa – rolul principal, regia Daniel Stanciu), Rococor în Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor, regia Cristian Pepino, Maia (în Albiniţa Maia, regia Ioana Jora şi Aneta Forna-Christu), Iedul cel Mic  (în Capra cu trei iezi), Pago (în O călătorie fără egal),  Căluţul (în Fin şi căluţul cel alb al văzduhului), Clovnul (în O poveste pentru toţi), Robin (în Ursuleţul Winnie Pooh). A mai jucat în spectacolele: Ivan Turbincă, Scufiţa Roşie, Albă-ca-Zăpada, Harap-Alb etc.). Anaid Tavitian spune despre ea: “…îşi construieşte cu talent, cu gingăşie, cu  fineţe personajele…” Ref. Ana Mareş, Pasiune. Rovena Paraschivoi şi-a dedicat viaţa teatrului. Secretele actorilor-păpuşari, 25 Martie 2010, http ://www.romanialibera.ro/ actualitate/ locale / secretele-actorilor-papusari-181387.html; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

PARASE, Rodica – Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanta. A fost mai întâi recuziter, apoi a studiat mânuire cu Aneta Forna Christu şi Ioana Jora şi a jucat în mai multe spectacole. Face şi spectacole de păpuşi cu caracter umanitar cu propria companie. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. [A.T.]

PARATÉ Edit [n. GYENES] – n. 23.09.1950, Satu Mare. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din  Oradea între anii 1974-1979. A interpretat roluri în spectacole ca: Prinţesa Majolenka (Majolenka, Elisabeta), Strop de rouă, Legenda secerei de aur, Tâlharii din Kardemomme, Traista fermecată etc. Ref. Traista fermecată, regia Vera Szele, Teatrul de Păpuşi Oradea, revista Teatrul nr. 4/1975.

PASCAL, Mihai – n. 1928. Regizor. A pus în scenă ca regizor artistic Gulliver în Ţara păpuşilor la Teatrul de Animaţie din Bacău [azi Teatrul Vasile Alecsandri]. A colaborat şi cu Teatrul de Păpuşi din Braşov. Regizor cunoscut pentru numeroase spectacole de teatru  radiofonic în anii 1950-1960. Debut 1952 Teatrul de Stat Reşita, apoi a pus in scenă la teatrele dramatice din Bacău, Braşov, Botoşani.

PASCU, Alexandru Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara în 1981. A jucat în Croitoraşul cel viteaz, regia Victor Cârcu, 1981. Ref. rev. Teatrul nr. 3/1981, Croitoraşul cel viteaz.

PASHOV, Peterregizor din Bulgaria. Profesor asociat la Academia Naţională de Teatru şi Film din Sofia; director artistic al Teatrului de Păpuşi „Atelie 313” din Sofia. A mai pus în scenă în Croaţia, Serbia, Ungaria, Statele Unite.  La secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara a făcut regia  spectacolului Vagabondo, după „Tâlharul” de Karel Čapek, 2010.

PASHOV, Zheniscenograf din Bulgaria. Profesor asociat la Academia Naţionala de Teatru şi Film din Sofia. A mai lucrat scenografie în Croaţia, Serbia, Ungaria, Statele Unite. La secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara a făcut scenografia  spectacolului Vagabondo, după „Tâlharul” de Karel Čapek, 2010.

PÁSKUY, Angela – [n. TOTH] – n.16 .12.1975, Sibiu. Studii: Cursuri de pantomimă cu Ildiko Kovacs. Artist păpuşar la secţia germană a Teatrului Gong din Sibiu din anul 1995, unde a realizat până în prezent peste 20 de roluri. Roluri în Muzicanţii din Bremen / Die Bremer Stadtmusikanten, după Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss Kalmar; Der Froschkönigin / Broscuţa fermecată de Edith Berger după Fraţii Grimm, 1995, regia Lilly Krauss; Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Der Buckelige Konig, regia Bogdan Drăgulescu, Die Kleine Hexe / Mica vrăjitoare, regia Oana Leahu, Ein Sonnenstrahl, regia Lilly Krauss Kalmar; Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în târg (scenariul şi regia Lilly Krauss), 1998; Prinţul cireşelor, 1999, regia Mihai Constantin Ranin; Romeo und Julia de William Shakespeare, regia Mihai Constantin Ranin, 1998; Hänsel  şi Gretel, regia Oana Leahu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

PASNICIUC, Elena – artist păpuşar, unul dintre cei cinci care au constituit prima trupă a Teatrului de Păpuşi din Iaşi (1949). A jucat în primul  spectacol al teatrului, Peştişorul de aur (regia  Iosif Ligheti).

PASTRAMAGIU, Mihai – n. 4.11.1953, Botoşani. Studii: Liceul de Artă din Botoşani. Maeştri: Constantin Piliuţă, Vasile Rotaru, Constantin Rusu, Vasile Jurje. Pictor şi mai apoi remarcabil scenograf, s-a afirmat prin spectacolele realizate la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani: Adam şi Eva, Fantezii de jazz, Capra cu trei iezi,  Păcală în satul lui 2004, Hänsel şi Gretel 2004, Poveste de iarnă 2004, Don Quijote 2005, Crăiasa gheţurilor 2006, Fata babei şi fata moşneagului 2007, Albă ca zăpada 2007, Pinocchio rămâne la şcoală? 2007, În vizită cu domnul Goe şi Bubico 2008, Tom Degeţel 2008, O zi din viaţa lui Robinson Crusoe 2010, Mica vrăjitoare 2011, Muc cel mic (costume) 2011, Cei trei purceluşi 2012, Dumbrava minunată, Călătorie în ţara basmelor 2013. Alte spectacole la Teatrul pentru Copii şi Tineret “Vasilache”: Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Dăruiţi copiilor îngeri, Ghiocelul şi Omul de Zăpadă, La bunici, Motanul încălţat, O poveste, două, trei, cu roboţi şi roboţei, O poveste posibilă, Oamenii şi copii, Povestiri de buzunar (regia Valentin Dobrescu), Punguţa cu doi bani după Ion Creangă, regia Valentin  Dobrescu; Răţuşca cea urâtă, Sarea în bucate, Sânziana şi Pepelea, Stejarul din Borzeşti, Tigrişorul Pietrek, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, Ursul păcălit de vulpe.  A mai colaborat şi cu alte teatre dramatice şi de păpuşi: Teatrul pentru Copii şi Tineret Luceafărul Iaşi (Albinuţa, Palatul de gheaţă, Amintiri din copilărie, Aventurile baronului Münchhausen, (decor), 2009; Capra cu trei iezi; Dumbrava minunată 2011); Teatrul de Păpuşi “Puck” (Omuleţul de nisip 2005)  Teatrul de Stat Regina Maria Oradea (Albă ca zăpada 2012); Teatrul Guliver din Galaţi (Cenuşăreasa, Capra cu trei iezi); Teatrul de animaţie Bacău (Aventurile unei vrăjitoare, D-l Goe), Teatrul pentru copii Arlechino (Pinocchio 2012), Teatrul pentru copii şi tineret Colibri (Sarea în bucate  2012). Premiul pentru cea mai expresivă păpuşă la Festivalul Gulliver, Galaţi, 1997 (Vrăjitorul din Prinţesa vrăjită); Premiul de scenografie la Festivalul Ion Creangă de la Bacău, 1998, pentru spectacolul O poveste, două, trei, cu roboţi şi roboţei. Premiul pentru cea mai bună scenografie – “Aventurile unei  vrăjitoare”, regia Valentin Dobrescu, Teatrul de  Animaţie “Bacovia” Bacău, 2011 [C.P., D.I.]

PASZTAI, Annamaria – artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Oradea, secţia maghiară. Ref. Traista fermecată, regia Vera Szele, Teatrul de Păpuşi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975.

PATKA Ildikó – n. 31 ian. 1974, Târgu-Mureș. Studii: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca limbă și literatura maghiară limbă și literatura finlandeză (2002); Curs de mâniure ținută de Kovács Ildikó (1998); Curs de pedagogie cu povești ținută de Bajzáth Mária la Budapesta (2015). Artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 1996. Roluri importante: Caractere de animale în Poveşti cu animale de Móricz Zsigmond, regia Kovács Ildikó; Albă ca zăpada, în Albă ca zăpada și cei șapte pitici de frații Grimm, regia Béres László, 1997; Povestitor în Sărmanul Johnny şi Arnika de Lázár Ervin, regia Varga Ibolya, 1999; Frumoasa domniță în Frumoasa domniţă trestie de Szántai János, regia Rumi László, 2000; Robert în Ursuleţul Winnie Pooh de A. A. Milne, regia Kovács Ildikó, 2001; Caractere de animale în Elefănţelul curios după Rudyard Kipling, regia Varga Ibolya, 2001; Ophélia în Teatrul umbrelor, regia Rumi László, 2005; Tili în Cenușăreasa de frații Grimm, regia Kovács Ildikó, 2005; Pasărea în Cipi de Fodor Sándor, regia Varga Ibolya, 2008; Narator în Zâna lacului regia Varga Ibolya, 2014. Kiskondor Unde-i centrul lumii? de Méhes György, Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya 2014; Mama în Cadou, regia Vadas László, 2014; Zâna jucăriilor în Meşterii păpuşari regia Vadas László, 2016; Pinocchio în spectacolul Eu sunt Pinocchio după Carlo Collodi, regia Călin Mocanu, 2017. [D.V.]

PATLANJOGLU, Ludmila – n. Bucureşti. Studii: Institutul de  Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, Secția Teatrologie- Filmologie. Director al Departamentului Studii teatrale, Conducător ştiinţific de  doctorat la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.  L. Caragiale“ din Bucureşti, prof. Ludmila Patlanjoglu a devenit membru în  Comitetul Executiv al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru –  AICT / IATC (2001-2008). Între 1999-2008, a fost preşedinte al AICT  – Secţia Română. Membru UNITER şi membru  de onoare în biroul de conducere al AICT – Secţia Română. Critic de teatru, colaborator la importante publicaţii (reviste, cotidiene)  din România (România literară, Secolul 20, Teatrul AZI, Scena, Contrapunct,  aLtitudini, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, România liberă, Cotidianul, Jurnalul naţional, Ziua). Colaborator radio şi TV pentru emisiuni  de profil. Membră în jurii, organizator şi moderator a numeroase workshop-uri, colocvii, seminarii, dezbateri desfăşurate în cadrul festivalurilor  naţionale şi internaţionale de teatru găzduite de România. Director al  Festivalului Naţional de Teatru „I. L. Caragiale“ (ediţiile 2002, 2003) şi  director al Congresului Mondial al Criticilor de Teatru, organizat la  Bucureşti, noiembrie 2003. Autoare a volumelor: „La  vie en rose cu Clody Bertola“ – Ed. Humanitas (Premiul Criticii 1997);  „Regele Scamator Ştefan Iordache“ Ed. Nemira (Premiul UNITER 2004). Ordinul „Meritul  Cultural în Grad de Cavaler“, Premiul pentru întreaga activitate în cadrul Galei UNITER (2010). Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Târgu-Mureș. Fidel cronicar al spectacolelor de animatie.

PAUC, Ramona – n. 30.09.1958, Galaţi. Studii: 1996-2000 Liceul “Sf.Maria” Galaţi; 1997-2000 Scoala Populara de Arte Galati; 2000-2004 Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Arte-secţia Actorie; 2003-2004 Examen de Licenţă la Facultatea de Teatru, din cadrul UNATC  I.L.Caragiale, clasa prof. univ. dr. Adriana Marina Popovici.  Din 2007 artist păpuşar şi actriţă la Teatrul Gulliver Galati. Roluri jucate pe scena Teatrului Gulliver: Prezentator în Scufiţa Roşie regia Daniel Stanciu; Maştera în Albă ca zăpada regia Cristian Pepino; Greta în Copellia regia Bogdan Drăgulescu; Măgăruşul în Don Quijote regia Cătălin Vasiliu; Prinţul în Lebedele regia Daniel Stanciu; Vrăjitoarea Sudului în Vrăjitorul din Oz regia Cristian Pepino. 2004-2005 Actor la Teatrul particular “Trianon” Galaţi. Premiu de interpretare – Eleva din Lecţia de Eugen Ionescu, Festivalul de teatru militar de la Craiova.

PAVEL, Eva – [n. CICOTAŞ, fostă HARITON] – n. 13 .06.1935, Gurbeghiu – Bihor. Artist păpuşar valoros la Teatrul de Păpuşi din Brăila. A făcut parte din prima trupă a acestui teatru (din 1.05.1951) şi a jucat până în 1990 când s-a pensionat. Una dintre vocile cele mai frumoase din ţară în acea vreme, specializată în rolurile de copii. Roluri de referinţă în spectacole ca: Cipolino (rolul Vişinel), Raza de soare (rolul Şoricelul), Albă ca zăpada (rolul principal), Piticul Nas –pestriţ (rolul Păpuşa).

PAVLOVICI, Liliana (căsătorită Fischer) Mentionată in 1960 ca artist păpusar la Tăndărică.

PĂCURAR, Doru – n. 26 aprilie 1954, Timișoara. Studii: Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București, secția Scenografie, promoția 1978. Scenograf și pictor, a activat mai ales la Teatrul de Stat Arad. A colaborat ca scenograf cu  Teatrul de Marionete din Arad.

PĂCURAR, Lucreţia – n. 12.08.1929, Timişoara. Studii: Cursuri de specializare la Bucureşti şi Braşov între anii 1950-1955. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1950-1955. Intre anii 1957-1974 artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică. Roluri în spectacolele Ursuleţii veseli (1957), Doctorul Aumădoare (1961), Iarmarocul piticului Clip (1966). În 1974 emigrează în Germania. Ref. Teatrul nr. 8/1968.

PĂCURAR, Traian – [PĂCURARU] – compozitor, orchestrator, instrumentist – Motanul Vrăjitoarei, după Korky & Thomas, Teatrul Puck, Cluj-Napoca, regia  Decebal Marin; Punguţa cu doi bani – regia Decebal Marin, Teatrul Puck, Cluj-Napoca, 2010. Premiul I Fest. Mamaia 2004 compoziţie.

DURARU, Adrian – compozitor. In punguţă doi bani, 1995, Teatrul de Păpuşi din Sibiu, regia Monica Baldea.

DURARU, Angela – scenograf, păpuşi, Doi purceluşi, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” – Timişoara, 2008.

PĂIUŞ, Graţian – n. 17.03.1940, Tărăţel, Jud. Hunedoara. Studii: Liceul de Coregrafie; curs de perfecţionare în 1966 cu Brânduşa-Zaiţa Silvestru. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara între anii 1966-1968.

PĂSAT, Viorica – [măritată SĂRARU] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare [1956-1958].

PĂSCULESCU, Constantin – în 1953, şef de secţie şi regizor la  la Teatrul de Păpuşi din Bacău. Director al Ansamblului de Păpuşi al Teatrului Armatei – 1954. In 1957-1958 semnează regia de studio la Radio România. Mai apare în distributia unor piese radiofonice. Claudiu Cristescu, între 1953-1956 regizor al Teatrului de Păpuşi al Armatei, a fost şi el angajat la Radio.

PĂTRĂŞCANU-VEAKIS, Elena – [n. Hertha SCHWAMMEN] – n. 11. 04.1914 Cernăuţi – d. 1985. Membră a Partidului Comunist Austriac în timpul studenţiei la Viena în anii 1930. Pictor scenograf, directoarea Teatrului Ţăndărică între 1945 şi 1948, membru al Consiliului consultativ de pe lângă Ministerul Propagandei (1944-1946). Teatrul Ţăndărică a fost înfiinţat datorita iniţiativei şi entuziasmului ei, dar şi a relaţiilor ei, fiind soţia lui Lucretiu Pătrăşcanu, ministru de interne la acea dată. A realizat în colaborare cu alţi scenografi de valoare (Al. Brătăşanu, Lena Constante, Ileana Popescu) scenografia primelor spectacole ale teatrului (Cu Ţăndărică  spre mările sudului, 1945, Pădurea fermecată (1945), Sirena cea mică (1946), Galoşul fermecat (1948). După condamnarea ei la închisoare împreună cu soţul ei, Lucreţiu Pătrăşcanu şi cu o serie de oameni de cultură, cum ar fi Lucia Calomeri şi Harry Brauner, în 1954, ispăşeşte o parte din pedeapsă şi e graţiată după doi ani. Se recăsătoreşte cu regizorul Iannis Veakis, care era refugiat politic comunist din Grecia. Este apoi scenografă la Teatrul de Păpuşi din Sibiu, şi colaborează cu mai multe teatre dramatice.  Ref. Teatrul nr.9/1968. [C.P.]

PĂUN, Coca, v. MIHĂESCU-PĂUN, Ecaterina

PĂUN, Mihai – n. 7.04.1949, Focşani. Studii: Absolvent al Facultăţii de Filologie, Institutul Pedagogic Galaţi. Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar, regizor. A activat mai întâi la Teatrul de Păpuşi din Galaţi (1972 – 1996), ca artist păpuşar si regizor, apoi ca regizor la Teatrul pentru Copii (Cărăbuş) din Brăila (din 1996). Premiu internaţional la Festivalul PIF – Zagreb 1982 pentru rolul Pepelea din Sânziana şi Pepelea, regia Cristian Pepino. Premiu de interpretare la Săptămâna teatrelor de păpuşi – Constanţa 1991. Alte roluri de referinţă la Teatrul de Păpuşi din Galaţi: rolul titular din Harap Alb (regia Cristian Pepino). Activează cu succes şi ca regizor; a pus în scenă numeroase spectacole dintre care amintim: Cutia fermecata şi Fantezie pentru o singură păpuşă la Teatrul Guliver – Galaţi şi Povestea lui Dănilă Prepeleac, Cei patru care au speriat rock-ul, Jocuri de copii, Căruţa cu poveşti, Ultima aventură, piese de Ecaterina Mihăescu-Păun, la Teatrul Cărăbuş din Brăila, precum si mai multe spectacole de succes la Teatrul Arcadia din Oradea, Făt Frumos cel mofturos şi un Zmeu întors pe dos de Ludmila Doicu, Teatrul de  Păpuşi din Baia Mare. A jucat ca actor şi la Teatrul Dramatic din Galaţi. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [C.P.] 

PĂUNA, Eliza – Studii: absolvent UNATC, secţia Păpusi/Marionete. Artist păpuşar. Premiul pentru actorie – păpuși și marionete: Eliza Păuna, pentru rolul  Bărbatul cu pălărie în spectacolul Buzunarul cu pâine de Matei Vișniec,  regia Cristian Pepino. La ediţia din 2012 a concursului „Azi student, mâine actor” – Premiul pentru cea mai bună actriţă – personajul „Omul cu pălărie” din  spectacolul „Buzunarul cu pâine”, Eliza Păuna si Bettina Schicht, UNATC „I.L.  Caragiale” Bucuresti. Premiul pentru debut, Festivalul Puck, Cluj-Napoca. Premiul „Vedetele de mâine”, Festivalul Gulliver 2012. Premiul colectiv pentru cel mai bun spectacol trupei de teatru UNATC Bucureşti (Eliza Păuna, Bettina Schicht, Dan Codreanu, Olga Ioana Bela, Robert Gutunoiu) la Festivalului ContemporanIS, 2013; Premiu de interpretare la Festivalul ContemporanIS – Festival studențesc de teatru contemporan, Iasi 2013.

PĂUNESCU, Radu – Studii: UNATC, Secția Păpuşi /Marionete, profesori Liliana Gavrilescu, Decebal Marin, 2012. Artist păpuşar. Roluri în Gura satului, regia Liliana Gavrilescu, 2009.

PĂUTZA, Sabin [Gheorghe] – n. 1943 Câlnic, Reşiţa (Păuţa). Studii: Conservatorul din Bucuresti; studii in SUA. Profesor 1965-1984 la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi. Stabilit în SUA. Director artistic si dirijor al Orchestrei simfonice din Plainfield, New Jersey (1985-2006). Reputat compozitor, multă vreme constant colaborator al Teatrului Luceafărul din Iaşi: Albă ca zăpada, Trenuleţul mult visat, Bing-bang –1973, Joc la soare (Constanta Buzea) 1974 etc.; a colaborat şi cu Teatrul Vasilache din Botoşani.

PELEANU, Daniela [HARDIE] – n. 1964. Studii: IATC, Bucuresti. Regizor de teatru dramatic, a pus în scenă la Teatrul Colibri din Craiova Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor de Cristian Pepino (1988), spectacol interzis de autorităţi în acelasi an. Reluat după 1989, spectacolul s-a jucat cu mare succes de public şi presă într-un lung turneu în Italia (scenografia Eustaţiu Gregorian, interpreţi Rodica Prisăcaru, Mugur Prisăcaru).  Dupa ce a activat ca regizor la Teatrul National din Craiova, în 2005, a emigrat in Marea Britanie unde a pus in scenă la companii particulare din Londra si a predat actorie.

PELERIN, Bogdan Tudor – v. TUDOR PELERIN, Bogdan

PELIAN, Mihai – Artist păpuşar popular traditional din Sălaşul de Sus, Hunedoara. participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Prezenta împreună cu fiica sa, Suzana, scene naive inspirate din viaţa satului. Participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Ref. Teatrul nr. 11/1974, Almanahul Gong 1982. [M.C.]

PELIAN, Suzana – artist păpuşar popular tradiţional din Sălaşul de Sus, Hunedoara. Juca împreună cu tatăl ei, Mihai Pelian. Participant la festivalul de la Muzeul Satului organizat de către Mihai Crişan şi Teatrul Ţăndărică – 1974. Ref. Teatrul nr. 11/1974, almanahul Gong 1982. [M.C.]

PENCIULESCU, Radu – n. 1930, Bucureşti. Studii: Absolvent al Secţiei Regie de Teatru a IATC în 1956. Unul dintre cei mai mari regizori români de teatru dramatic, strălucit profesor la IATC şi mai târziu în Suedia. A realizat unul dintre spectacolele de referinţă ale Teatrului Ţăndărică, Micul Prinţ (1960), scenografia Stefan Hablinski, cu Victor Rebengiuc în rolul Pilotului şi legendarele marionetiste Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol, Suzana Katz. Păpuşile esenţializate, caracterul poetic al spectacolului au fost remarcate în mai multe festivaluri internaţionale la care a fost prezentat. În acea perioadă Radu Penciulescu mai avea şi alte proiecte interesante (cum ar fi Povestea soldatului), care nu au fost din păcate finalizate. Ref. Teatrul nr. 9/1965. [C.P.]

PENE, Relu scenograf O călătorie în jurul Pământului, Croitoraşul cel viteaz  – regia Emilia Nechita, Teatrul Puck, Cluj-Napoca, Croitoraşul cel isteţ scenografie regia Emilia Nechita – Teatrul Libelula şi Centrul Cultural Nicolae Bălcescu.

PENEA, Călin artist marionetist, Teatrul de Marionete din Arad, in a doua generatie de artişti.

PEPINE, Ana – n. 1986. Studii: absolventă UNATC secţia Păpuşi /Marionete. Maeştri: Dan Puric, Mihai Gruia Sandu. Actriţă la Compania de Teatru “Passe-partout – Dan Puric” din 2005. Mim, actrita, cu premii internationale.

PEPINO, Cristian – n. 29 oct. 1950, Bucureşti. Studii: Liceul Lazăr din Bucuresti. Absolvent al secţiei de Regie IATC Bucureşti, profesori Mihai Dimiu, David Esrig, Radu Penciulescu. Stagiu Teatrul vizual Institutul Mondial al Marionetei, Charleville-Mezieres, 1984. Debut la Teatrul de Animaţie Bacău (la invitaţia lui Petru Valter) în 1973 (Aventurile unei vrăjitoare). Alături de Petru Valter maeştrii săi în regie de teatru de păpuşi au fost Margareta Niculescu şi Stefan Lenkisch. Între 1979 şi 1986 este regizor la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. În aceasta perioadă realizează în acest teatru şi în multe altele din ţară (Galaţi, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Brăila) o serie de spectacole care îi aduc recunoaşterea pe plan naţional şi internaţional şi o serie de premii internaţionale. Din 1986 şi până în 1998 este regizor artistic la Teatrul Ţăndărică unde realizează o serie de spectacole remarcate şi premiate la festivalurile de gen. În 1990 devine profesor la Secţia de Teatru de Păpuşi a Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti (azi UNATC) şi predă o vreme şi la secţia Regie de Teatru şi la Masteratul Animatie Film. Spectacole reprezentative: Prinţesa şi ecoul(scenografia Mircea Nicolau) Constanţa 1979, Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor  (scenografia Ion Tiţoiu) Constanţa 1980, Metamorfoze (scenografia Eugenia Tărăşescu-Jianu) Constanţa 1980, Inimă rece (scenografia Mircea Nicolau, Constanta 1984), Secretul pădurii bătrâne – de Paul Silvestru după Dino Buzzatti (Ploieşti, scenografia Irina Borowski), Drum de stele (Ploieşti, 1984, scenografia Irina Borowski), Scufiţa Roşie de-a lungul veacurilor (1986, Ţăndărică, scenografia Mircea Nicolau), Visul unei nopţi de vară (Ţăndărică, 1988, scenografia Mircea Nicolau), Adunarea păsărilor (ATF/ Ţăndărică, 1993, scenografia Cristina Pepino), Sânziana şi Pepelea (ATF/ Ţăndărică, 1994, scenografia Delia Ioaniu),  Motanul încălţat (Ţăndărică, 1996, scenografia Cristina Pepino), Play Faust (ATF/ Ţăndărică 1996), Pasărea albastră (Ţăndărică, 1998, scenografia Cristina Pepino), Regele cerb (Casandra, Arad, 1998, scenografia Cristina Pepino), Făt-frumos din lacrimă – Studioul Casandra, 1999.  A scris multe piese de teatru de păpuşi, scenarii radio, a realizat scenografia mai multor spectacole şi regia a numeroase spectacole în teatrul dramatic şi radiofonic. Este autor al cărţilor Automate, idoli, păpuşi [Editura Alma şi Festivalul Gulliver Galaţi, 1998], 2005 – Tehnica teatrului de animaţie, UNATC Press, Bucureşti, 2005 – Tehnologii digitale în spectacolul de animaţie, UNATC Press, Bucureşti, 2006 – Introducere în grafica şi animaţia 3D, UNATC Press, Bucureşti, 2007 – De la video la virtual – imaginea în spectacolul contemporan UNATC Press, Bucureşti, 2007 – Regia spectacolului de animaţie, UNATC Press, Bucureşti, precum si a studiilor si articolelor Dramaturgia teatrului de animatie, Moştenirea avangardei in teatrul de animatie, De la Maeterlick la Argezi etc. A realizat scenografia mai multor spectacole de teatru dramatic şi de păpuşi şi este autorul pieselor originale Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor, Trandafirul şi inelul, Arta de a creşte mare, Trei dorinţe şi al mai multor dramatizări. A fost şi profesor la cursurile CSPC. În prezent este profesor universitar doctor la UNATC [teza de doctorat în Istoria Teatrului intitulată Etape istorice ale artei spectacolului de animaţie]. Premii nationale: 1981 – Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi Metamorfoze (Constanţa) la Festivalul de la Piatra Neamţ; 1983 – Premiul de regie acordat de către ATM; 1984 – Marele Premiu şi Premiul de regie la Festivalul teatrelor pentru copii de la Focşani pentru spectacolele Inimă rece după Wilhelm Hauff – realizat la Teatrul de Păpuşi din Constanta şi Secretul pădurii bătrâne după Dino Buzzatti – Teatrul de Păpuşi din Ploieşti; 1985 – Marele premiu şi Premiul pentru regie la Festivalul National Ion Creangă de la Bacău pentru spectacolele Sperietoarea de piţigoi de Al. Popescu şi Regele Cerb după Carlo Gozzi realizate la Teatrul de Păpuşi din Constanţa; 1985 – Premiul revistei Teatrul pentru spectacolul Drum de stele de Al. Popescu – realizat la Teatrul de Păpuşi din Ploieşti; 1985 – Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi al anului (Sperietoarea de piţigoi – Constanţa), 1986 – Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi al anului pentru spectacolul Aventuri cu Scufiţa Roşie realizat la Teatrul Tăndărică; Marele premiu pentru spectacolul Aventuri cu Scufiţa Roşie realizat la Teatrul Tăndărică la Festivalul teatrelor pentru copii de la Focşani; Premiul revistei Tomis pentru regie de teatru de păpuşi românesc al anului 1985; 1987 – Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi al anului pentru spectacolul Surâsul Hiroshimei realizat la Teatrul Tăndărică; 1988 – Premiul ATM pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi al anului pentru spectacolul Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare realizat la Teatrul Ţăndarică; 1991 – Premiul întâi şi premiul de regie la Festivalul de la Constanta pentru spectacolul Harap Alb dupa Ion Creangă, realizat la Teatrul Ţăndarică; 1993 – Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi la Gala tinerilor actori de la Costinesti pentru spectacolul Adunarea păsărilor de Michaela Tonitza Iordache dupa Farid Uddin Attar; 1994 – Premiul ziarului Libertatea la Festivalul international al teatrelor studentesti de la Sibiu pentru spectacolul Adunarea pasarilor dupa Farid Uddin Attar realizat la Teatrul Ţăndarică cu studenţii de la secţia de păpuşi a UATC; Premiul special al juriului la Festivalul de la Constanţa pentru spectacolul Adunarea păsărilor; Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galati pentru spectacolele Sânziana şi Pepelea şi Adunarea păsărilor realizate la Teatrul Tăndărică cu studenţii de la secţia de păpuşi a UATC 1995; Premiul Vasile Alecsandri acordat de către Asociaţia Umoriştilor din România pentru regia spectacolului Sânziana şi Pepelea realizat la Teatrul Tăndărică cu studenţii de la secţia de Păpuşi a UATC; 1996 – Premiul special al juriului pentru spectacolul Play Faust realizat la Teatrul Tăndărică cu studenţii de la secţia de păpuşi a UATC – Festivalul Şcolilor de Teatru – Iaşi; 1997 – Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi pentru spectacolele Pinocchio realizat la Teatrul Ţăndarică cu studentii de la secţia de păpuşi a UATC şi Leopardul de argint de Al. Popescu realizat la Teatrul pentru Copii din Ploiesti; 1998 – Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi pentru spectacolul Pasărea albastră de Maeterlinck realizat la Teatrul Tăndărică, 1998 – Marele premiu la Festivalul Ion Creangă de la Bacău pentru spectacolul Leopardul de argint de Al. T. Popescu realizat la Teatrul pentru Copii din Ploieşti 1999; Premiul de regie la Festivalul internaţional de la Constanţa pentru spectacolul Regele Cerb de Carlo Gozzi realizat la Teatrul de Marionete din Arad 1999; Marele premiu la Festivalul Gulliver – Galaţi pentru spectacolul Amnarul fermecat realizat la Teatrul pentru Copii din Ploieşti; 2001 – Premiul de regie la Festivalul Gulliver – Frumoasa si Bestia, Teatrul Tăndărică; 2001 Frumoasa şi Bestia a fost desemnat de revista ,,Privirea” drept cel mai bun spectacol al anului 2001. 2002 – Marele premiu şi Premiul pentru regie – Festivalul Gulliver -Galaţi (Muck cel mic); 2003 – Premiul STIL – Festivalul Puck – Cluj-Napoca; 2003 – Marele Premiu – Festivalul Gulliver – Galaţi (Vrăjitorul din Oz); 2007 – Marele Premiu la Festivalul Gulliver Galaţi pentru spectacolul Candid după Voltaire, 2007 – Premiul de regie la Festivalul Gulliver Galaţi pentru spectacolele Candid şi Crăiasa zăpezilor; 2007 – Premiul special al juriului pentru spectacolul Crăiasa zăpezilor, Teatrul Gulliver Galaţi, 2007 – Premiul special la Festivalul Bucurii pentru copii, Bucureşti; 2010 – Premiul de regie Festivalul Gulliver – Galaţi (Pinocchio – Teatrul Ţăndărică); 2011 – Marele premiu la Festivalul Gulliver, Galaţi, Play Shakespeare, Teatrul Tăndărică. Premii Internaţionale: 1981 – Marele Premiu la Festivalul Internaţional PIF de la Zagreb pentru spectacolul Metamorfoze dupa Ovidius, Teatrul de Păpuşi din Constanţa; 1982 – Premiul special al juriului la Festivalul International PIF de la Zagreb pentru spectacolul Sanziana şi Pepelea realizat la Teatrul de Păpuşi din Galaţi; 2001 – Premiul de creaţie, Zagreb, festivalul PIF, pentru spectacolul Adunarea păsărilor – Teatrul Ţăndărică; 2008 – Premiul pentru regie, festivalul mondial de la Praga pentru spectacolul  Candid, Teatrul Ţăndărică;  Premiul de regie şi premiul de excelenţă pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi – la festivalul Golden Magnolia de la Shanghai, 2010, pentru spectacolul Pinocchio – Teatrul Colibri, Craiova. Alte premii si distincţii: 2000 – Premiul pentru întreaga activitate, Festivalul Gulliver, Galaţi, 2002 – Ordinul Pentru Merit în grad de Cavaler, 2003 – Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate, conferit de Ministerul Culturii, 2004 – Premiul special UNITER pentru teatru de păpuşi, 2009 – Doctor honoris causa al Universităţii de Arte din Târgu-Mureş. Ref. revista Teatrul nr. 7-8/1980; Teatrul 7-8/1982; Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri Cristian Pepino, spectacolele Regele cerb, Sperietoarea de pitigoi, Drum de stele, Trandafirul fermecat în Teatrul nr. 11-12/ 1985; Eugenia Stoica Zaimu, Crocodilul Ghena şi prietenii sai, Teatrul de Papuşi din Craiova, în Teatrul nr. 7-8/1986; Teatrul 11-12/1986 – Scufiţa Roşie Ţăndarică. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

PEPINO, Cristina [născută SAFTA] – n. 2.11.1951, Sighet, d. 22 iulie 2013 Bucuresti. Studii particulare de pictură, Şcoala postliceală design vestimentar. Scenograf, a activat în domeniul designului vestimentar şi al jurnalisticii de modă. A lucrat foarte mult cu Cristian Pepino, dar şi cu Daniel Stanciu, Gabriel Apostol, Ionuţ Brancu. A realizat scenografia spectacolelor Adunarea păsărilor, Motanul încălţat, Il fortunato Arlecchino (la Teatrul Ţăndărică, regia Cristian Pepino), Croitoraşul cel isteţ (Teatrul pentru Copii din Ploieşti, regia Ionuţ Brancu), Regele Cerb (Casandra şi Teatrul de Marionete Arad) Gulliver în ţara Liliput (Premiul de scenografie la Festivalul Gulliver – Galaţi 1998, regia Daniel Stanciu), Motanul încălţat, Pinocchio (Teatrul Ţăndărică, 1996), Pasărea albastră (Ţăndărică,1998), Amnarul fermecat (Ploieşti, 1999), Califul barză (Constanţa 1999, regia Daniel Stanciu). Premiul de scenografie pentru spectacolele “Pasărea albastră” şi “Gulliver în Ţara Lilliput” – Festivalul Gulliver 1998. Premiul de scenografie la Săptămâna teatrelor de păpuşi Constanţa 1999 pentru Amnarul fermecat, Califul barză, Regele Cerb, Gulliver în ţara Liliput. Premiul de creaţie pentru Adunarea păsărilor, Zagreb, 2001. Premiul pentru scenografie pentru spectacolele “Făt Frumos din lacrimă”, la Teatrul pentru Copii din Ploieşti, “Spărgătorul de nuci”, la Teatrul de Marionete Arad, “Crăiasa zăpezilor” la Teatrul Gulliver, Festivalul Gulliver 2001; Premiul pentru scenografie la Festivalul Gulliver 2002 pentru spectacolele “Muck cel Mic”, Teatrul “Gulliver” Galaţi, “Ali Baba”, Teatrul “Ţăndărică” Bucureşti, ” Inimă rece”, Teatrul pentru Copii Ploieşti; Premiul de scenografie Festivalul Gulliver pentru spectacolul Candid – 2007. Expoziţii personale Alba Iulia şi Bucureşti. Expoziţii de grup – Tolosa, Subotica. A colaborat cu teatrul de păpuşi din Egert (Ungaria, Cartea junglei, regia Barabas Olga), şi a mai realizat scenografia spectacolelor Pinocchio – Teatrul Colibri; la Teatrul Tăndărică: Frumoasa şi Bestia, Dragostea celor trei portocale, Lampa lui Alladin, Ali Baba şi cei 40 de hoţi, Mica sirenă, Albă ca zăpada, Gulliver în ţara piticilor, Candid, Play Shakespeare; Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa: Robinson, Sinbad, Motanul încălţat; Teatrul Ciufulici Ploieşti: Leopardul de argint, Amnarul, Inimă rece, Croitorasul cel isteţ, Pecetea fermecată; Teatrul de Marionete Arad: Regele Cerb, Spărgătorul de nuci (primul spectacol cu marionete fluorescente), Piticul roşcovan (Arad). Printre elementele noi aduse de Cristina Pepino în scenografia teatrului de animatie au fost o cromatică vie, folosirea păpuşilor combinate, metamorfoza decorului, integrarea proiecţiei video în scenografie, folosirea culorilor fluorescente în cabinetul negru. Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galati pentru spectacolele Pinocchio realizat la Teatrul Tăndărică cu studentii de la secţia de păpuşi a UATC si Leopardul de argint de Al. Popescu realizat la Teatrul pentru Copii din Ploieşti; 1998 – Marele premiu la Festivalul Gulliver de la Galaţi pentru spectacolul Pasărea albastră de Maeterlinck realizat la Teatrul Tăndărică, 1998 – Marele premiu la Festivalul Ion Creangă de la Bacău pentru spectacolul Leopardul de argint de Al. T. Popescu realizat la Teatrul pentru Copii din Ploieşti 1999; Marele premiu la Festivalul Gulliver – Galaţi pentru spectacolul Amnarul fermecat realizat la Teatrul pentru copii din Ploieşti; 2002 – Marele premiu Festivalul Gulliver -Galaţi (Muck cel mic); 2003 – Marele Premiu – Festivalul Gulliver – Galaţi (Vrajitorul din Oz); 2007 – Marele Premiu la Festivalul Gulliver Galaţi pentru spectacolul Candid după Voltaire; 2011 – Marele premiu la Festivalul Gulliver, Galaţi, Play Shakespeare, Teatrul Ţăndărică. Premii Internaţionale: 2001 – Premiul de creaţie, Zagreb, festivalul PIF, pentru spectacolul Adunarea păsărilor – Teatrul Ţăndărică; 2010 –  Premiul de excelenţă pentru cel mai bun spectacol de teatru de păpuşi – la festivalul Golden Magnolia de la Şanghai, pentru spectacolul Pinocchio – Teatrul Colibri, Craiova. Premiul de scenografie la festivalul international de la Chisinau, 2013, pentru spectacolul Zulenka de la Teatrul Prichindel din Alba Iulia. Ref. Teodorescu, Adriana, Cristina Pepino on divan, 26 septembrie 2009, http ://a-din- gag.blogspot.ro/2009_09_01_archive.html

PERRET-GENTILE, Michel – artist păpuşar, regizor şi scenograf din Elveţia, a pus în scenă la Teatrul de Păpuşi Gong din Sibiu împreună cu soţia sa spectacolul Măria Sa Moşul după basmul lui Vladimir Colin, 1997. Ref. Rondul, Sibiu, 8.02.1997; Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

PERRET-GENTILLE, Tina – artist păpuşar, regizor şi scenograf din Elveţia, a pus în scenă la Teatrul de Păpuşi Gong din Sibiu împreună cu soţul ei spectacolul Măria Sa Moşul după basmul lui Vladimir Colin, 1997. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999

PERGHE, Alexandru – n. 28.02.1934, Oradea. Studii: Doi ani Institutul de Teatru. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1953-1963, apoi la  Teatrul de Păpuşi din Tg. Mureş. Roluri jucate în spectacolele: La porunca ştiucii (Emelian), Cei cinci chinezi, Aventurile lui Habarnam, regia Francisca Simionescu, scenografia Paul Fux, 1961, Pitac şi Pităcel, Plici şi Plici-Plici, Cătălin pădurarul, Şcoala iepuraşilor, Dragostea celor trei portocale, Povestea porcului  etc. Ref. Teatrul nr. 3/1971.

PERJU, Viorica – n. 15 septembrie 1970, Chişinău. Studii: Colegiul de Arte Plastice „Al. Plămădeală” Chişinău; Facultatea de Arte Plastice, decorative şi design „George Enescu” din Iaşi, profilul  Arte plastice şi decorative, specializarea Pictură. În 2010, teza de  doctorat. Scenograf  (din  2001)  la  Teatrul  pentru  Copii  şi  Tineret   „Luceafărul”  din  Iaşi. A facut scenografia spectacolelor Oale,  steaguri, flaşnete (după  I.L.  Caragiale,  regia Constantin  Brehnescu);  Fata  moşului  şi   fata  babei (dramatizare  de  Constantin  Brehnescu  după  Ion  Creanga,  regia  Constantin Brehnescu);  Prâslea cel voinic şi merele de aur (după Petre Ispirescu,  scenariul şi regia Constantin Brehnescu); Căsuţa din valiză – scenariul şi regia Natalia Dănăilă, Albă ca zăpada de Ion Agachi după Fraţii Grimm, regia Ion Ciubotaru, Năzdrăvăniile lui Prepeleac (dramatizare de  Constantin Paiu  după  Ion  Creangă,  regia  Ion  Ciubotaru);  Croitoraşul  cel   viteaz  (după  Fraţii Grimm, scenariul şi regia Constantin Brehnescu), Ursul păcălit de vulpe, regia Constantin Brehnescu, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri, regia Ion Ciubotaru, Crăciunul jucăriilor de Dan Doboş, regia Ion Ciubotaru.  A mai colaborat şi cu Opera   Natională Română  din  Iaşi.

PERŢEA, Alina-Maria – n. 23. 09. 1984. Studii: Colegiul National Pedagogic “Andrei Saguna” din Sibiu, filologie, secţia germana. Colegiul National “Samuel von Brukenthal”. Absolventă Facultatea de Teatru Târgu-Mureş, Actorie  secţia română  (2003-2006). 2007-2009 – Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu – masterat  Marketing în cultura. Din 2003, actrită, artist păpuşar, Teatrul pentru copii şi tineret Gong, Sibiu. Roluri în Glumele lui Kasperle, regia Lilly Krauss Kalmar, Cum a devenit Arthur Rege?!, 2009. Alte activitati: Realizator emisiuni si moderator TV Eveniment, Sibiu (2006-2007).

PETCU, Emil – [eroare de tipar în revista Teatrul, PETEN] n. 1924, Poiana. Artist păpuşar, elev al lui Manole Foca la Teatrul de Păpuşi din Iaşi. A pus în scenă împreună cu Constantin Brehnescu Cocoşul, cainele şi vulpea de Stefan Theodoru, în 1957. A jucat în: Punguta cu doi bani, regia M. Al. Foca, [rolul Moşul]; Boabă şi Bobită de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu, 1972; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu; Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu. Premiul II de interpretare la Săptămana teatrelor de păpuşi din regiuni, 1956. Ref. Contemporanul nr. 39 (251), Contemporanul nr. 43 (525) / 26 oct. 1956 [articol de Margareta Niculescu]; Punguta cu doi bani, regia M. Al. Foca, revista Teatrul nr. 7/1956 [rolul Moşul]; Teatrul nr. 1/1958 – Cocoşul, cainele si vulpea. Boabă şi Bobită de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu, revista Teatrul nr. 11/1972; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; La Teatrul Luceafarul din Iaşi Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (regia Anca Ovanez-Doroşenco, 1975), Mofturi la Moşi, regia Constantin Brehnescu; Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, în Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu; revista Teatrul nr.  11/1975.

PETCULESCU, Valentin – n. 16 martie 1947, București. Studii: Universitatea Națională de Muzică București (secția pedagogică – 1966-1970, secția compoziție – 1968-1971). Compozitor, muzicolog, scriitor și profesor de armonie. Dramaturg, a scris piesa Cei patru muşchi tari (Ţăndarică, 1988). Premiul Uniunii  Compozitorilor (1985, 1988, 1990, 2003), Premiul Academiei Române (1997).

PETCUŢ [-BONDOC], Teodora [Marcica] – Dramaturg. A scris piesele Veveriţel de Tudora M. Petcuţ, 1958; Poamele vrăjite (Teatrul de Păpuşi din Iaşi, 1958); Trăistuţa cu alune, 1974, Teatrul de Păpuşi din Sibiu; o dramatizare după Califul barză de Wilhelm Hauff.

PÉTER János  – n. 7. 09.1936- Zalău – d. 1988 decembrie – Cluj. Artist păpuşar, unul dintre cei mai mari din ţara noastră, mim, profesor, a activat la la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca între anii 1953- 1988. A făcut parte din “echipa de aur” cu care a lucrat Kovács Ildikó. A fost un excelent mim în trupa MIM 7. A realizat creaţii memorabile în spectacole ca: Ursuleţul Winnie-Pooh, Te aştept de Lawson, Visul unei nopţi de vară (Bottom), Văduva Karnyó, Don Cristóbal de F.G. Lorca (Donna Rosita, mama Donnei Rosita, Directorul de teatru de păpuşi), Chiţ-Miţ, Inimi zdrobite de Bajor Andor, Tóbiás és Kelemen (Benedek şi Cocoşul). Carlo Pocci: A varázshegedű / Vioara vrăjită, regia Péter János, Benedek Dezső, 1958. A fost şi profesor la cursurile CSPC. “… Peter Ianos care a făcut o sală întreagă să hohotească în şir, de frământarile picioruşelor stacojii ale dracului Kampet care se lungeau sau se strângeau în somn, după cum în erau visele…” spunea Valeria Ducea. Igum Burgum Benedek – de Veres Dániel, disc realizat împreună cu Balló Zoltán. Ref. Mateiaş gascarul, Teatrul de Păpuşi din Cluj [rolul Vătaful], in revista Teatrul nr. 7/1956; Teatrul nr. 9/1960; Teatrul nr. 6/1963; 8/1969; 11/1972; referiri elogioase in revista Teatrul nr. 11/1973; revista Teatrul nr. 1/1975 [Don Cristobal si Puloverele, regia Kovács Ildikó]. revista Teatrul nr. 7-8/1980 [K.I., C.P.]

PETŐ Márta [n. HORVÁTH] – n. 4.12.1949, Odorhei. Studii: Cursuri de perfecţionare la Bucureşti. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din  Oradea între anii 1968-1977. Roluri interpretate în spectacolele Mateiaş Gâscarul, Trilogia Don Quijote-Don Juan-Tyl Eulenspiegel, Ursuleţul Winnie, Rătuşca cea urâtă (rolul principal), Condurul miraculos, Nenea ştie multe (recital). A realizat recitalul Călătoria. Premiu de interpretare pentru rolurile din Nenea ştie multe… la Festivalul de la Sinaia, 1974. Ref. revista Teatrul nr. 1/1975, recital Domnul Poveste povesteste. Traista fermecata, regia Vera Szele, Teatrul de Papusi Oradea, revista Teatrul nr.  4/1975

PETRACHE, Grigorie – Primul păpuşar român al cărui nume apare în documente de arhivă. Conducea, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, o trupă de 16 persoane (orchestră şi păpuşari) cu care prezenta spectacole pentru adulţi în mahalalele Bucureştiului (1860). Ref. Gâtză Tpr 1963.

PETRARIU, Mihaela  – n. 23. 09. 1968, Botoşani. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1988, a realizat roluri în spectacolele Luceafărul, Marioara şi Vasilache intră în Europa, Inspectorul Toutou, Capra cu trei iezi, Povestea Cenuşăresei şi a Motanului Incălţat, Fram ursul polar, Adam şi Eva, Buratino, Raza de soare, Fantezie de jazz. Premii: Diploma pentru recitalul Raza de soare la Gala internaţională a recitalurilor păpuşăreşti, Botoşani 1998.

PETRARIU, Petru [Petre] Studii: absolvent al facultatii de desen din IP 3 Iaşi 1972; absolvent al Academiei  de Arte “G. Enescu” Iaşi 1996. Constructor de păpuşi, regizor, scenograf, conducător al companiei particulare Teatrul de Marionete Aschiuţă din Iaşi. Activează din 1972. A fost scenograf şi sculptor zece ani la Teatrul Luceafărul Iaşi. Ref. Boabă şi Bobiţă de Alecu Popovici, regia Constantin Brehnescu, scenografia Petru Petrariu, revista Teatrul nr. 11/1972. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta şi adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010.

PETRE, Fănica – n. 22.08.1948. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1970-1976. A interpretat 19 roluri în spectacole ca: Băiatul şi vântul, O fetiţă caută un cântec, Oana Năzdrăvană, Gâscănelul, Harap alb etc.

PETRE KAST, Maricela – n. 7.04.1936, Cetatea Albă. Studii: Institutul pedagogic-arte plastice. Artist păpuşar la Timişoara între anii 1960-1962.

PETRENCU, Mădălina – n.11.01.1971, Mangalia. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa 1992-2001. Dupa ce a realizat numeroase roluri excelente în spectacolele teatrului a activat în propria companie particulară de teatru de păpuşi. A jucat în Crăiasa zăpezilor (rolul Gerda), Lecţie de zbor şi  cor pentru puiul de cocor, Ivan Turbincă, Albă-ca-ZăpadaO călătorie fără egal, Punguţa cu doi bani, Harap AlbUrsuleţul Winnie Pooh, Califul barză, Albiniţa Maia, Stan Bolovan, O poveste pentru toţi, Regele cerb, Furtuna, Cuşca de hârtie etc. “…Mădălina Petrencu îşi compune rolurile cu fantezie, cu poftă de joc, cu profunzime şi cu spontaneitate. O foarte bună mânuitoare, acordă atenţie deosebită şi interpretării…” [spune Anaid Tavitian]. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A.T.]

PETRESCU, Alina – Studii: absolventă UNATC secţia Păpuşi/Marionete, 1998. Licenţă Regele cerb, Studioul Casandra. Artist păpuşar la  Teatrul de Animaţie Ţăndărică. Roluri în spectacolele: Ali Baba şi cei 40 de  hoţi, Baronul Münchhausen (2006), Cartea junglei, Gulliver în ţara piticilor  (2009), Mica sirenă, Motanul încălţat, Păcală, Povestea porcului (2011).

PETRESCU, Camil – n. 1894, Bucureşti – d. 1957, Bucureşti. Mare romancier şi dramaturg, teoretician al teatrului. A scris Papuciada (Ţăndărică –1967, regia Nicolae Massim). [M.G.]

PETRESCU, Daniel  – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. Dupa baza de date CIMEC: 1951-1953 actor la Teatrul National din Craiova; 1956 – 2004 actor la Teatrul de Stat din Timisoara.

PETRESCU , Elena – Artist păpuşar, elevă a lui Manole Al. Foca la Teatrul de Păpuşi din Iaşi din 1950. Nu avem date.

PETRESCU, Melania [Maria, CREŢU, a purtat şi numele TOMA] – n. 24.08.1935, Cluj-Napoca. Studii: 1942-1944 Ursuline/Sibiu; Scoala populară de artă Cluj, Universitatea Bucureşti, Filologie, secţia Pedagogie. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj între anii 1955-1967 unde a jucat în Albă ca zăpada, Svejk, Visul unei nopţi de vară etc. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1967-1998 unde a realizat numeroase roluri în 35 de spectacole la secţiile marionete şi păpuşi [Tigrişorul Petre, Vrăjitorul din Oz, Petrică şi Lupul, Ileana Sânziana, Plum-Plum, Şoricelul şi păpuşa, Cabaretissimo, Peter Pan, Ninigra şi Aligru, Elefănţelul curios, Don Quijotte, Făt frumos din lacrimă, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal.] A pus în scenă spectacolul Fata babei şi fata moşneagului la Ţăndărică şi a lucrat cu echipe de amatori cu care a obţinut premii la festivalurile de gen. Intre 1978 şi 1989 a condus cursuri pentru specializarea învăţătorilor în teatru de păpuşi şi a predat la cursurile de perfecţionare a păpuşarilor organizate de catre CSPC. Ref. Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Neghinuta. [C.P.]

PETRICĂ-ONOFREI,  Adriana -mDirector, secretar literar la Teatrul de Marionete Arad [1981-1991], a realizat monografia Teatrului de Marionete din Arad la aniversarea teatrului şi regia câtorva spectacole. Vreau să fiu mare, regia Adriana Petrică Onofrei şi Alexandru Mermeze, scenografia Zoe Eisele Szucs, 1979; Cântaţi cu noi,  copii, regia  Adriana  Petrică  Onofrei,  scenografia  Zoe  Eisele, recital cu Carmen Conţan [Carmen Mărgineanu] şi Adela Ungureanu, 1980.

PETRINI, Despina – n. ~ 1930. Artist marionetist la Teatrul Ţăndărică între anii 1954-1961. A jucat înainte şi în trupa “Prichindel” din Herăstrău (1950-1953). A jucat rolul Vrajitoarea în Micul Muck (1957). A emigrat in SUA. Ref. Teatrul nr. 2/1958.

PETRIPOP, Titi – [Titu; Constantin; PETRIPOP, Petre, Popescu în acte] – n. 13.05. 1910, Bucureşti. Actor şi regizor mai întâi la Teatrul de Stat Bacău, apoi, între 1955 – 1957 la Teatrul Al. Davila din Piteşti. Entuziast animator, fondator al Teatrului de Păpuşi din Piteşti. A fost director al Teatrului de Păpuşi din Piteşti între anii 1956-1957. A activat ca regizor la Piteşti şi Ploieşti (1952-1953). In 1959 joacă la Teatrul Naţional din Craiova. La Teatrul de Păpuşi Ciufulici din Ploieşti a făcut regia spectacolelor Căsuţa din ulcior de M. Varadi şi Povestea  unui licurici de Ana Ioniţă şi Gabi Teodorescu (premiera la 25  septembrie 1952).

PETRIŞOR, Octavia Alexandra – n. 3 februarie 1978, Timişoara. Studii: secţia Actorie din cadrul Facultăţii de Muzică la Universitatea de Vest Timişoara, absolvită în 2002; 2007, studii postuniversitare în Mass-media şi relaţii publice. Tehnici de redactare şi comunicare la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. Colaborează încă din timpul studenţiei cu Teatrul maghiar de Stat şi cu Teatrul German de Stat din Timişoara. Din anul 2003 este angajată artist păpuşar la Teatrul „Merlin”. Roluri: în Gulliver în Ţara Păpuşilor; Napoleon era fată; Alice în Ţara Minunilor; Fata babei şi fata moşneagului, regia Stefan Sasu.

PETRONIU, Petre – Scenograf, Iaşi (Boabă şi Bobiţă de Alecu Popovici). Ref. Teatrul nr. 11/1972. Nu avem alte date.

PETROVICI, Corina – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în prima perioadă. S-a  retras în 1956.

PETRUŞKA Bacsi [Baciu îl numea Florica Teodoru într-un interviu ?] – sculptor, a făcut, pentru primele spectacole de la Teatrul de Păpusi Baia Mare, capetele pentru păpuşi din lemn de tei (1956,  Căsuţa din câmpie de Serghei Marşak).

PETRUŢIU, Liliana Maria – A colaborat ca regizor cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa.  A scris cartea pentru copii Planetele Otiliei, 1989. A fost regizor de film de animatie la Animafilm din 1965.

PICIU, Mircea – compozitor, Filarmonica Oradea. Vreau să fiu cuminte [Cabaretul pădurii] 1981, Teatrul de Păpuşi Oradea. 

PICUŞ, Elena Gabriela [Sofia Gabriela] – n. 20.06.1962, Bacău. Actriţă la Teatrul Maria Filotti din Brăila, artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Cărăbuş din Brăila. Roluri de referinţă în spectacole ca: Frumoasa din Pădurea adormită (regia George Popa), Baronul Műnchaussen (regia Marius Popescu), Elefănţelul curios (regia Sorin Haber), Peştişorul de aur (regia George Popa), Ursul păcălit de vulpe (regia George Popa), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007, Ochiul soacrei (regia Bogdan Ulmu).

PIETROŞANU, Cornel – [Eugen Corneliu PETROŞANU; PIETRAŞ] –  Compozitor. A compus muzica spectacolelor: Ursul de Cehov, 1960 – Teatrul de Păpuşi din Oradea;  Don Quijotte; Murdărici la Teatrul de Păpuşi din Braşov, 1960.

PILÁRI Gábor regizor, scenograf. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca.  Betlehemben / În Betleem, scenografia Pilári Gábor şi Vajda  Zsuzsanna, 1995.

PINTE, Gavril –  n. 8. 11.1961, Negreea – Maramureş. Studii: Absolvent 1985 actorie UAT Târgu-Mureş. Absolvent al ATF, Secţia regie de teatru, 1996. Regizor de teatru dramatic. Profesor la UNATC, secţia Regie de Teatru. A pus în scenă la Teatrul Ţăndărică piesa Lebedele (1997), la Teatrul de Păpuşi din Baia Mare Avarul (1999), un spectacol fără cuvinte inspirat din piesa lui Molière. 2005/2006 – Tinerete fără bătrânete şi viaţă fără de  moarte la Teatrul de Păpuşi Baia Mare. 2007 – 2008 – Legendele Olimpului scenariul şi regia Gavril Pinte, la Teatrul pentru Copii şi Tineret, Constanţa. Rapunzel, Ţăndărică, 2013. Premiul pentru regie la Festivalul Gulliver, 1999 (Avarul – Baia Mare). Premiul pentru cel mai bun spectacol, Festivalul Gulliver 2012, Teatrul Ţăndărică Bucureşti pentru opţiunea estetică şi modernitatea mijloacelor de expresie folosite în spectacolul „Rapunzel”. Premiul pentru regie, Festivalul Gulliver 2012, pentru spectacolul „Rapunzel” [C.P.]

PINTILIE, Raluca – Studii: Universitatea de Arte G. Enescu din Iaşi, secţia Arta  actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, absolventa în 2006. Actrita, artist păpuşar, Teatrul Luceafărul Iaşi. Roluri în Fram ursul polar (regia Constantin Brehnescu), Albinuţa (regia Ion Ciubotaru), Cartea junglei, regia Oana Leahu, Sinbad marinarul.

PINTILESCU, Gheorghe, [Puiu; Marionett] – n. 1958. Studii – analist asistent programator. A realizat coloana sonoră a unor spectacole de teatru de animaţie: Oraşul Mincinoşilor de Frantisek Lange, regia Geo Balint, Teatrul pentru Copii şi Tineret Vasile Alecsandri, Bacău; Ingeri şi Gunoaie după Samuel Beckett, regia Geo Balint, Teatrul La Muzeu – Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupery, regia Geo Balint, Teatrul de Animaţie Bacovia, Bacău. Trei Fraţi Impăraţi după Petre Ispirescu, regia Geo Balint, scenografia Mioara Buescu, Teatrul de Animaţie Bacău. A fost redactor colaborator al postului de radio MEDIAS 725.

PISAROGLU, Oana Lavinia – n. 1984, Galati. Studii:  Liceul de Artă „D. Cuclin” Galaţi, specialitatea Coregrafie, profesoara Anne Marie Vretos; Facultatea de Arte, departamentul Teatru, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi; Master în arta  spectacolului coregrafic, UNATC Bucureşti, clasa prof. univ. Dr. Sergiu Anghel. Actrită, coregrafă. Roluri în Ivan Turbincă, Teatrul „Jean Bart” Tulcea, regia Ciprian Huţanu. La acest spectacol a semnat si coregrafia.

PITIC, Ioan [Nelu], – n. 3 mai 1959. Studii: Şcoala Populară de Artă. Din 1994 angajat la Teatrul de Marionete Arad. Constructor păpuşi, pictor, scenograf la Teatrul de marionete Arad. Spectacole realizate ca scenograf la Teatrul de Marionete Arad: Aladin şi lampa fermecată (regia Oana Leahu), Amintiri din copilărie (regia  Carmen Mărginean), Petrică şi lupul (regia Radu Dinulescu), Stări febrile … (regia Denis Chabroullet), Giganteea (Teatrul Les Trois Cles-Paris in colaborare cu Teatrul de Marionete din Arad, regia Alejandro Nunez), 1,2,3,…Circ (Teatrul pentru Copii – Târgovişte) regia Radu Dinulescu, Lumea din Lanterna Magica (Teatrul Prichindel Alba Iulia, regia Radu Dinulescu), Hänsel  şi Gretel (Teatrul Maghiar de Stat din Timişoara Sectia de Teatru de Păpuşi), regia Carmen Mărginean; Tovarăşul de drum, regia Radu Dinulescu; Pinocchio, regia Radu Dinulescu, Teatrul de Marionete Arad – 2012. Cunoscut si ca interpret folk. [C.P.] 

PIŢIGOI, Iulia – v. CÂRSTEA, Iulia

PÂNZARU, Elena – v. SĂNDULESCU, Elena

PÂNZARU, Lia artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. A jucat în Magazinul cu jucării la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia, rolul principal, în 1983. Ref. Teatrul nr. 2/1983 Magazinul cu jucării regia Mihai Lungeanu.

PÂRVULESCU, Ionuț – n . 4 august 1982. Studii: Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Muzică secţia Actorie clasa prof. univ. Bogdan Ulmu promoţia 2007. In 2006 înfiinteaza trupa particulara Auăleu – teatru de garaj şi curte din  Timişoara. Actor la Teatrul National din Timişoara. A colaborat cu Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin – Timișoara, Croitorașul cel viteaz (regia Bogdan Tudor Pelerin).

PÂRVULESCU, Ştefan – n. 1965. pictor, apoi scenograf la Ţăndărică din 1990 până în 1992, când se transferă la Teatrul Excelsior. Spectacole realizate ca scenograf la Teatrul Ţăndărică: Steaua lui Arlecchino -1988, Peştişorul de aur– 1992. La Teatrul de Păpuşi din Galaţi a realizat scenografia apreciatului spectacol Leopardul de argint (regia Dan Ganea). La Teatrul pentru Copii din Brăila – Poveste din adâncuri (în colaborare cu Lovin Danielescu; regia Dan Ganea).

PLĂIEŞANU, Ion n. 1929. Artist păpuşar, a facut parte din grupul celor cinci artişti care au fondat Teatrul de Păpuşi din Iaşi în 1949. A jucat în primul  spectacol al teatrului, Peştişorul de aur (regia  Iosif Ligheti). 1957- 1959 actor la Teatrul Dramatic din Petrosani. 1960-1992 actor la Teatrul Mihail Eminescu din Botosani. Ref. Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafarul Iaşi (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Timpul, Iaşi, 2010.

PLEŞA, LAURENȚIU – n. 29 decembrie 1973, Motru, Jud. Gorj. Studii: Facultatea de muzică, secția Artele spectacolului, actorie, absolvită la Universitatea de Vest, Timișoara. Din anul 2000, în colectivul Teatrului „Merlin”, artist păpuşar, actor. Joacă multe roluri principale în spectacolele: Gulliver în țara Păpușilor (rolul Gulliver), Noua Poveste a Scufiței Roșii (rolul Lupul), Visul unei nopți de vară (Lisander),  Domnița lacrimă furată (Prințul),  Spărgătorul de nuci (Prințul), Napoleon era fată (Jimmy), Luceafărul (rolul Luceafărul), dar și alte roluri memorabile în: Pinocchio (Ciomăgaşul), Cavalerul (Cavalerul), Cartea junglei (Tatăl Lup și Elefantul), O noapte furtunoasă (Rică Venturiano), Jocul de păpuşi al Doctorului Faust (rolurile Auerhan, Marchizul), Emil şi detectivii (Profesorul), Motanul Încălțat (rolul Căpcăunul), Giovannino fără frică (Căpcăunul). [C. D.]

PLOSCEANU, Oana – Studii: UNATC, Secția Păpuşi /Marionete, profesori Liliana Gavrilescu, Decebal Marin, Ioan Brancu, 2012. Artist păpuşar. Roluri în spectacolul Gura satului, regia Liliana Gavrilescu, 2009; Micul Prinţ, adaptare după Antoine de Saint Exupery, regia Ioan Brancu, 2011.

PLUGOR, Sándor [Alexandru] – n. 4 martie 1940, Chichiş [Kökös], Jud. Covasna – d. 20 februarie 1999, Sf. Gheorghe. Studii: Academia de Arta Ion Andreescu, Cluj-Napoca, 1958. Pictor, grafician, scenograf. A activat la Opera Maghiară din Cluj-Napoca si la teatre dramatice (Brasov, Sf. Gheorge). Scenografia Şase mici pinguini, Teatrul de Păpuşi Oradea, 1973. Liceul de Artă din Sf. Gheorghe, unde a fost profesor, îi poarta azi numele.

POALELUNGI, Relu – n. 30 mai 1977, Galati. Artist păpuşar la Teatrul Guliver din Galaţi 1996-1998. Roluri în Povestea gluchierului, Cenuşăreasa, Gulliver în Ţara Liliput, Pepelea în Sânziana şi Pepelea. A absolvit apoi cursurile de Arta Actorului la Facultatea de Teatru UNATC, devenind un apreciat actor de teatru dramatic.

PODARU, Olga – n. 13.12.1962, Piteşti. Studii: 1981 Liceul Piteşti; 1990 – cursul Arta teatrului de animatie, Universitatea Cultural-Ştiinţifică, Bucureşti – Maestru: Liviu Berehoi; 2008 licenţiată în psihologie, Facultatea de Psihologie-Sociologie, Bucureşti. 1982-1998 colaborator Teatrul Al. Davila Piteşti. 2004 – regizor, teatru şcolar. 2002- voluntar al organizaţiei Salvaţi copiii. Artist păpuşar la Teatrul Aşchiuţă din Piteşti din 1991. A jucat până în prezent în peste 20 de spectacole. Roluri: Vrăjitoarea, Mama vitregă în Nu prea Albă ca zăpada de Alecu Popovici; Bunica în Ce cauţi în povestea mea? de C. D. Alexandru; roluri în Nu vă tineti de drăcii de Toma Biolan, regia Mihai Dobre; Fata Pasăre din Legenda lui Vam dramatizare şi regie Matei Varodi; Sciun (Povestea lui Sciun de Gabriela Popescu, regia Bogdan Cioaba), Căpitanul Linguroi (Războiul lingurilor de Ion Popa şi Nicolae Bănică); Hai la ceaiul din pădure de Gh. Scripcă; Leul în Aventură în savană de Toma Biolan (regia Emilian Ciortea); Vrăjitoarea Amandina Caşaloti (Poveste cu lustru de Toma Biolan, regia Petrisor Stan), Baba Berbeleaca (în Spiriduşul poznaş de Al. Darian, regia Nicolae Bănică); Vulpea în Ursul păcălit de vulpe de Carmen Călin (regia Nicolae Bănică); Lupul în Cei trei purceluşi de Toma Biolan; Căţelul în Bi-Bi şi Zmeul de I.P.Stoicescu; Hotarul basmelor de Mariana Tănăsescu, regia Emilian Ciortea; Iala din Legenda lacului învârtită de G. Roşu şi N. Bănică; Vrăjitoarea din Unde sunt poveştile de G. Roşu şi N. Bănică; Maria în Căutăm vedete de Gabriela Roşu; Isprăvile lui Păcală de G. Roşu şi N. Bănică; Jobenul magic de Nicolae Bănică.

POENARU, Camelia [BUJDEI] – n. 1950. Actriţă, artist păpuşar. A debutat la  Teatrul Luceafărul din Iaşi unde a activat cu excepţia unei scurte perioade când a lucrat ca actriţă la Teatrul Fantasio din Constanţa, Secţia pentru copii şi tineret (1986) şi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. La Teatrul pentru Copii şi Tineret din Iaşi a jucat în: Patria, regia Cătălina Buzoianu; Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (1975); Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, 1975 (regia Constantin Brehnescu); Păpuşile năzdrăvane, 1980, regia Constantin Brehnescu. Pinocchio, regia Constantin Brehnescu, rolul principal, 1986. Premiul pentru interpretare a  unui rol feminin obtinut pentru rolul Ancuţa (din spectacolul Bing-Bang-Bing de Dumitru Vacariu, regia Constantin Brehnescu, Teatrul Luceafărul din Iaşi) la Festivalul teatrelor  pentru copii şi tineret Piatra-Neamţ (1975). Ref. revista Teatrul nr. 5/1973. Patria, regia Cătălina Buzoianu; Joc la soare, regia Constantin Brehnescu, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; Farse medievale din noaptea de carnaval, regia Anca Ovanez, 1974, în revista Teatrul nr. 11/1974; Povestea vorbii de Anton Filip după Anton Pann (1975). Bing..bang…bing de Dumitru Vacariu, în Teatrul nr. 7/1975 (Teatrul pentru Copii si Tineret Iaşi, regia Constantin Brehnescu;  revista Teatrul nr. 11/1975; Păpuşile nazdravane, Teatrul pentru Copii şi Tineret Iaşi, 1980, regia Constantin Brehnescu, revista Teatrul nr. 7-8/1980; în Teatrul nr. 7-8/1986, Pinocchio (rolul principal). Oltiţa Cîntec, 60 de stagiuni. Monografia Teatrului Luceafărul Iaşi (editia a II-a revăzuta si adăugită), Editura Timpul, Iaşi, 2010.

POGHIRC, Nicolae – n. 7 decembrie 1970, Baia Mare. Studii: Absolvent al Academiei de Arte George Enescu din Iaşi, 1995, secţia Păpuşi /Marionete, clasa profesor Natalia Dănăilă, Ana Vlădescu, Mihaela Arsenescu-Werner. 1990-1991- Teatrul V.I.Popa din Bârlad. In timpul facultăţii, 1991-1993, colaborator la teatrul „Luceafărul“ din Iaşi. 1993-1995, angajat la teatrul „Luceafărul“ din Iaşi. După absolvire, 1995-1998, angajat la Teatrul Naţional Timişoara, a colaborat si cu Teatrul Dramatic Bacău (1998). Angajat la Teatrul National din Craiova din 1998.

POIANĂ – POP, Carmen – n. 16.01.1927 la Lespezi, jud. Iaşi. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca între anii 1953-1973. “…O actriţă inteligentă, talentată, cu multă expresivitate şi temperament…” spunea Kovács Ildikó. A interpretat rolul Puck din Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare; Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Chiriacuţa. Ref. Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Chiriacuţa; Teatrul nr. 10/1970 ” … câtă personalitate, farmec şi savoare avea Coţofana Tranca Fleanca, mânuită admirabil de Carmen Poiană…” [V. Ducea].

POIENARU, Camelia – v. POENARU, Camelia

POKKER, Ionica – v. DOBRESCU, Ionica

POLIANSCHI, Rozalia – Artist marionetist la Teatrul de Marionete Arad. Nu avem date.

PONTA, Stanca [Victoria-Mariana] – n. 3. 05.1938, Siclău-Criş. Studii: Facultatea de Filologie Timişoara. Secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Oradea între anii 1970-1984, autoare a mai multor piese pentru teatrul de păpuşi (Poveste cu fluture şi soare, Să urcăm o treaptă… Ce surpriză ne aşteaptă?!” (1974, regia  Francisca Simionescu; Acesta e pământul nostru, 1976 etc.).

POP, Alexandru, n. 13.11.1983, Oradea. Studii: Universitatea Oradea – Facultatea de Arta Spectacolului. Este angajat al teatrului Arcadia din Oradea din 2006. Roluri în Scufiţa Roşie (păpuşă) – Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun, după Charles Perrault, 2009, regia Szele Vera, Prinţul Lămâie – Aventurile lui Cipollino de Ecaterina Mihăescu-Păun, 2009, regia Mihai Păun, Morile de vânt ale lui Sancho Panza de Ecaterina Mihăescu-Păun după Cervantes, 2009, regia Mihai Păun; Piero, masca ce plânge în Cheiţa de aur de Igor Lungu după Aleksei Tolstoi, 2010, regia Igor Lungu.

POP, Amalia – n. 20. 10.1969, Sebes. Studii: Absolventă Secţia teatru de păpusi UAT Târgu-Mureş, 2010. Masterat in Arta teatrului de animație (UAT Tg Mureș 2014). Talentat artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din anul 1990. A interpretat până în prezent peste 20 de roluri în spectacole ca: Petrică şi Michiduţă (rolul Petrică), Cămila albă, Hänsel şi Gretel (rolul Hänsel), Casa noastră, Punguţa cu doi bani, Gâscănelul, Cruciada copiilor (rolul Ioana), Trei prinţese fermecate, Robin Hood, Cine va păzi clopoţeii, Zulenka, Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013; rolul Zburlici din spectacolul Prințesa Zulufina, regia Cristian Pepino. etc. Premii de interpretare pentru rolul Zulenka la Festivalul Puck Cluj-Napoca si la Festivalul de la Bucureşti. Premiul de interpretare pentru rolul Zulenka la Festivalul International “Sub căciula lui Guguta” Chișinău, 2013. Premiul Special al Juriului, Festivalul Gulliver 2012, pentru rolul Zulenka din spectacolul Zulenka, regia Cristian Pepino. Participări la Festivalul de la Avignon cu spectacolele Culoarea visurilor noastre, regia Bogdan Dragulescu – 2007 și Lanterna magica regia Radu Dinulescu, 2010. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

POP, Ambroziu – Scenograf  la Teatrul de Păpuşi din Târgu-Mureş în perioada de început. A semnat  decorurile la Janoş cel viteaz –1953, Trei poveşti –1954,  Străjerul mării -1959.

POP – ANDRIEŞ, Iuliu – n. 1 .11.1958, Ungheni (jud. Mureş). Studii: UAT Tg. Mureş. Absolvent masterat – Vorbire și limbaj în artele spectacolului la UAT Tg. Mureş, 1988. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş din anul 1981. Roluri importante: Jupân Puşcuţă din Cârligate-mbârligate (regia Mimi Mierluţ), Prinţul din Cenuşăreasa, Băiatul din Motanul Încălţat (regia Mimi Mierluţ). Ninigra şi Aligru, regia Oana Leahu, rolul Aligru, Califul barză (regia Oana Leahu), Adio Secol XX, regia Horaţiu Mihaiu; Flautul fermecat, regia Gavril Cadariu; Akela şi King Louie în Cartea Junglei regia Kiraly István. Este şi dramaturg de piese pentru copii. Premii: 1987 – Festivalul Naţional, premiul II.

POP, Augustin Cosmin [Popică] – Studii: absolvent al UNATC, secţia Păpuşi/Marionete. Artist păpuşar. Roluri în Magazinul cu jucării, examen de licenţă. In 2012 realizează împreună cu Tudor Avrămuţ spectacolul Zâmbetul Prinţesei, în cadrul Companiei Les Jaques din Bucureşti (regia şi scenografia Augustin Pop si Tudor Avrămuţ), în care este pentru prima dată în lume combinat filmul de animaţie cu proiecţia de siluete animate în direct.

POP, Aurora – Scenograf. A realizat la Teatrul de Păpuşi Timişoara scenografia spectacolelor; Şurubel de Lucia Dinu (1951 regia Florica Teodoru), Clopotele din Lebedineţ (1952), Povestea porcului (1955) etc.

POP, Carmen – Studii: Cursuri de perfecţionare CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca, a făcut parte din grupul format şi condus de către Kovács Ildikó. A jucat în O cursă de pomină [regia Traian Savinescu], 1989. Ref. Teatrul nr. 7/1989.

POP, Cornel – compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj Napoca: Eugenia Zaimu: Mezei virágok / Flori de câmp, regia Aureliu Manea, 1986.

POP, Cornelia – n.16.07.1948, Timişoara. Studii– Facultatea de Filologie Timişoara. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timişoara din 1980. Din 1995 este şi secretar literar, iar din 1992 director artistic pana în 1999. Recital Micul Arpagic după Ana Blandiana. Dramatizare şi regie la Vrăjitorul din Oz.

POP, Dorina Olivia – v. LUPU [POP] Dorina Olivia

POP, Elisabeta –  04.10.1940, Lipova, jud. Arad. Studii: Facultatea de Filologie din Timişoara,1962. A fost secretar literar la Teatrul de Stat Oradea între anii 1965-1995, iar la Teatrul „Arcadia” în perioada 2004-2006.

POP, Fabiola – Studii: Absolventă a Institutului de Teatru din Cluj-Napoca. S-a transferat de la Teatrul Naţional la Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca unde a fost artist păpuşar. Ref. Teatrul nr 6/1963.

POP, Horea  – n. 18.03.1926 la Alba Iulia. Valoros artist păpuşar, maestru al multor tineri păpuşari din toata ţara, a activat mai ales în cadrul Teatrului de Păpuşi din Cluj-Napoca între anii 1953 –1987. A activat şi ca regizor. A organizat şi condus  în 1956 la Braşov un curs de arta mânuirii la care au participat numeroşi păpuşari din toată ţara. A fost profesor la cursurile de perfecţionare CSPC. A pus în scenă Rochiţa cu figuri 1963, Capra cu trei iezi, Buturuga mică răstoarnă carul mare,  Wilhelm Tell. Roluri mai importante: Spânul în Harap Alb, Oberon (Visul unei nopţi de vară), Căpitanul Bordure (în Ubu rege), Împăratul Papură-Vodă (Sânziana şi Pepelea). Un actor inteligent, talentat, cu mult umor şi inventivitate. “A fost personalitatea cea mai remarcabilă, amplă la secţia română a Teatrului de Păpuşi din Cluj” (spunea Kovács Ildikó). Ref. TPR 1968 img. 64;Teatrul nr. 9/1960 ; Teatrul nr 6/1963, Harap Alb, regia Vasile Dan, rolul Spanul; 9/1965; Teatrul nr. 2/1981 – Ubu rege;  [H.R., K.I., C.P.]

POP, Mircea – n. august 1975, Baia Mare. Scriitor, publicist, dramaturg, autor de cărţi pentru copii. A scris piesele: Cerbul fermecat [1975- Baia Mare, regia Aristotel Apostol], Trenul iepuraşilor [1988 – Baia Mare]. Povestiri din pădurea mincinoasă de Mircea Pop (proză pentru copii), Editura Eurotip, Baia Mare, 2011

POP, Traian – n. 10 decembrie 1952, Brașov. Studii: Institutul politehnic Traian Vuia Timişoara, Elecrotehnică, promoţia 1978. Centrul de economie şi studii al editurii Ernst Klein – Stuttgart, specializare în Reţele de Calculatoare, absolvent în 1999. Din 1990 emigrat în Germania. Din 2004 conduce editura “Pop” din Ludwigsburg. Din 2005 redactor şef al revistei Matrix. Scriitor. Premiul pentru poezie al revistei “Orizont” 1984. A scris dramatizarea Oraşul piticoţilor mincinosi, după romanul lui Dumitru Toma (regia Magdalena Klein, Teatrul de Păpuşi din Timişoara, 1988, spectacol interzis de cenzură în acelaşi an).

POP, Vasile – regia spectacolului Hänsel şi Gretel, 1954, Teatrul de Păpuşi Oradea.

POPA, Alina – Studii: UNATC Sectia Păpuşi/Marionete, absolvent în 2012. Roluri în Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regia Decebal Marin, Teatrul G. Ciprian, Buzău, 2013.

POPA, Ana Maria – n. 5.01.1977, Târgu Mureş. Studii: Facultatea de Ştiinţe Politice. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea 1996-2002. Roluri interpretate în spectacolele: Păsările de Aristofan, Albă ca Zăpada, Momotaro, fiul piersicilor, Intâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun după Charles Perrault, 2002, regia Szele Vera, Cenuşăreasa, Bimbo…western. Dick în Fetiţa cu chibrituri de Angel Cârstea după H. C. Andersen, 1999, regia Eugen Ţugulea; Soldat turc, Cal de mare în Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, 2000, regia Alina Hiristea; Scufiţa Roşie, Un pinguin în Când râde un copil de M. Lăzureanu, 2001, regia  Gábor Kati; Iedul cel mic în Trei iezi cântăreţi de Andrei Gâlea după Ion Creangă, 2002, regia Francisca Simionescu; O călătoare, Măndica, Un elev în Schiţe de I.L.Caragiale, 2002, regia Ion Mâinea.

POPA, Angela – n. 1976,  Bucureşti. Studii: Absolventă UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999. Profesori: Dorina Tănăsescu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae, Mihai Gruia Sandu. Roluri licenţă în Făt-Frumos din lacrimă, regia Cristian Pepino, Studioul Casandra, 1999. S-a stabilit în străinătate.

POPA, Anişoara Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. A jucat în Plici si Plici-Plici de Luiza Vlădescu, regia Ion Hândoreanu, 1957. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

POPA, Dana artist păpuşar la Teatrul Vasilache din Botoşani. A jucat în Cei trei purceluşi, text şi regie Valentin  Dobrescu, Povestea peştişorului de aur, scenariu după Aleksandr Sergheevici Puşkin şi regie de Marius Rogojinschi,  Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte, scenariul şi  regia Marius Rogojinschi.

POPA, Doina – artist marionetist la Teatrul Ţăndărică 1973-1974 (cursant la cursurile speciale  organizate de către Teatrul Ţăndărică 1972-1973), – în prezent la Tg. Mureş- [?].

POPA, Geo – n. 1953, Bacău. Studii: absolvent al IATC Actorie – 1976. Actor de teatru dramatic, regizor. A făcut regia spectacolelor: Povestea porcului  la Teatrul de Animaţie din Bacău (azi Teatrul Vasile Alecsandri); Ursul păcălit de vulpe, Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” – Brăila.

POPA, George [Gheorghe] – n. 1.02.1959. Studii: Liceul militar. Cursuri CSPC. Artist păpuşar la Teatrul pentru Copii (Teatrul Cărăbuş) din Brăila din 1983, unde a realizat numeroase roluri în spectacole regizate de Victor Ioan Frunză, Grigore Gonţa, Francisca Simionescu etc. Rol preferat: Patrocle din Dumbrava minunată. A scris dramatizări ca: Scufiţa Roşie, Frumoasa din Pădurea adormită, Cartea junglei, Degeţica, Ursul păcălit de vulpe, Zoo, Fetiţa cu chibrituri. A semnat regia spectacolelor Frumoasa din Pădurea Adormită, Peştişorul de aur, Scufiţa Roşie, Ursul păcălit de vulpe. Joacă în Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007, Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007), Ochiul soacrei (regia Bogdan Ulmu, 2013).

POPA, Ilie Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Sibiu. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong, Sibiu, 1999.

POPA, Lucia – Studii: Facultatea de Filologie. Secretar literar al Teatrului de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia între anii 1979-1984.

POPA, Nicoleta – n. 1.08.1977, Incu. Studii: Cursuri cu Kovács Ildikó. Artist marionetist la Teatrul de Marionete din Arad din 1996. Roluri interpretate în Cenuşăreasa, Hänsel şi Gretel, Regele cerb (rolul Pedrolino) etc.

POPA, Oana – n. 1976,  Bucuresti. Studii: Absolvent UNATC, secţia Păpuşi/Marionete, promoţia 1999. Profesori: Dorina Tănăsescu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, Gina Nicolae, Mihai Gruia Sandu. Roluri licenţă în Făt-Frumos din lacrimă, regia Cristian Pepino, Studioul Casandra, 1999. A lucrat apoi in televiziune.

POPA, Petre [Petrică] artist păpuşar, a făcut parte în 1949 din prima echipă a Teatrului de Păpuşi din Timişoara, pe când era student al lui Florica Teodoru.  A jucat în Fetiţa pădurii, Casa pisicii. Apoi, a fost actor la Teatrul Nottara din Bucureşti. Ref. Teatrul  nr. 6/1974; Precup, Sorin, 60 de ani de teatru de păpusi la Timişoara,  în Agenda CJTimiş, an. 4, nr. 2 (26), mai 2009.

POPA, Petre – mai apare că a fost artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa. Ref. Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

POPA, Teodora [-Elena] – n. 5.10.1968, Blaj – Jud. Alba. Studii: Cursuri în 1992 cu Valeriu Moisescu şi Valeriu Simion. Universitatea de Arta Teatrală, secţia Arta Actorului Mânuitor de Păpusi şi Marionete de la U.A. Târgu Mureş; masterat – Arta Vorbirii Scenice. Artist păpuşar remarcabil la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din anul 1990. A interpretat până în prezent numeroase roluri în spectacole ca: Hänsel şi Gretel  (Gretel), Cămila albă, Fata babei şi fata moşului (Fata moşului),  Cruciada copiilor (Doamna), Cei şase pinguini, Albă ca zăpada, Micul Grădinar din Cine va păzi clopoţeii?, Fetiţa din spectacolul Fetiţa cu chibrituri, Robin Hood etc. A realizat regia apreciatului spectacol Cine va păzi clopoţeii? Micii Muşchetari, regia Teodora Popa, 2013. Premiul Special al Juriului, Festivalul Gulliver 2012, pentru rolul Vrăjitoarea din spectacolul „Zulenka” al Teatrului de Păpuşi Prichindel Alba Iulia. Premiul pentru interpretare la Festivalul Puck Cluj-Napoca 2012. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

POPESCU, Alexandru [Al.T. POPESCU] – n. 1925 Dramaturg. Incontestabil, cel mai valoros dramaturg al genului din ţara noastră. A scris: Strop de Rouă brotăcelul; Prietenii Mihaelei; Ariciul albastru [Ţăndărică, Arad,Galaţi]; Omuleţul de puf [Ţăndărică, Ploieşti]; O rază de soare [1967]; Semnul magic şi piticul Nas-Pestriţ, piesă pentru teatrul de păpuşi în şapte scene, [Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi  muzicale – serviciul de documentare teatrală şi muzicală, Bucureşti, 1971], Drum de stele, Magazinul cu jucării, Leopardul de argint. Piese ale sale au fost puse în scenă la numeroase teatre din ţară şi din străinătate. Magazinul cu jucării, Ariciul albastru şi O rază de soare s-au jucat la Teatrul Lalka din Varşovia. Numeroase premii de dramaturgie. Premiul Opera Omnia acordat de Festivalul Guliver. Ref. Eugenia Stoica Zaimu, Drum de stele, Teatrul de Papusi din Craiova, in Teatrul nr. 7-8/1986 (despre dramaturgia sa si montarile memorabile cu piese ale sale).

POPESCU, Antonia – artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică 1969-1971.

POPESCU, Aurora –  artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi “Cărăbuş” Brăila. A jucat în Ursul păcălit de vulpe (regia George Popa), Mica sirenă (regia Mihai Păun – 2007), Morile de vânt ale lui Sancho Panza după Cervantes, regia Mihai Păun – 2007, Ochiul soacrei (regia Bogdan Ulmu, 2013).

POPESCU, Constantin – Artist păpuşar popular tradiţional ambulant care prezenta prin anii 1950-60 în bâlciuri o variantă a dansatorilor cu fir orizontal (sistemul a la planchette) cântând la cobză. [M.C.]

POPESCU, Constanţa artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanta. A făcut parte din prima trupă a acestui teatru. Roluri în Peştişorul de aur  dramatizare de Romulus Alexandrescu după Puşkin şi Prima  lecţie de Ana Ioniţă şi Gabriel Teodorescu, regia Claudiu Cristescu, 1956. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. [A.T.]

POPESCU, Crişan – Studii: Absolvent al Institutului de Arhitectură. A semnat scenografia spectacolului Trei căsuţe şi trei drumuri de Titel Constantinescu, regia Florica Teodoru, la Teatrul pentru Copii din Brăila 1976, spectacol premiat la Festivalul PIF de la Zagreb.

POPESCU, Gheorghe – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia în anul 1958.

POPESCU, Harry – compozitor. A făcut muzica spectacolului Am medwischer Margretimarkt / Peripeţii în târg (scenariul si regia Lilly Krauss), 1998, la Teatrul Gong din Sibiu.

POPESCU, Ileana – n. 1911 [?]. Pictor scenograf, a realizat la Teatrul Ţăndărică (în colaborare) scenografia mai multor spectacole în perioada 1945-1954. Semnează, alături de scenografii Elena Pătrăşcanu, Al. Brătăşanu, Lena Constante, spectacolele Ţăndărică şi borzacul, Găinuşa harnică, Pădurea fermecată, Nea Matache leneşul, Ţăndărică la circ, Sperietoarea veselă (1946), O călătorie prin ţări minunate (1949), Umor pe sfori (1954). După 1961 este scenograf la Teatrul de Păpuşi din Timişoara unde realizează păpuşile la spectacolele Punguţa cu doi bani, Pantofiorii năzdrăvani de H. Tugui si Lucia Pop (1961), Păcală, Necazurile lui Şurubel, Fetele din măr de Viorica Filipoiu, regia Florica Teodoru. La Timişoara a proiectat pentru prima dată păpuşi realizate din obiecte. A fost soţia criticului de teatru şi scriitorului Ştefan Popescu (n. 1912) care a scris şi o piesă de teatru de păpuşi. Ştefan Popescu a fost condamnat politic şi transferul lui Ileana Popescu la Timişoara s-a datorat acestui fapt. Ref. revista Teatrul nr. 4 /1962; Teatrul nr.9/1968. [M.C.]

POPESCU, Ioan muzica Ursul păcălit de vulpe de Victoria  Samoilă – Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” – Brăila, regia Geo Popa.

POPESCU, Ion – regia şi scenariul Doi purceluşi – Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” – Timişoara. Premiul pentru regie 2004 la Festivalul Gulliver de la Galaţi.

POPESCU, Marius – n. 1930. Studii: Studioul actorului de film, absolvent 1953. Regizor de teatru dramatic, actor. A lucrat mai întâi la Baia-Mare, apoi, din 1974, la Teatrul Maria Filotti din Brăila. A pus în scenă la Teatrul pentru Copii din Brăila Aventurile baronului Münchhausen.

POPESCU, Mircea – Artist păpuşar la efemerul teatru particular Vasilache din Bucureşti între anii 1953-1955. A scris, în colaborare cu  Gabriel Teodorescu, Porumbelul alb [1952, Arad]. [M.C.]

POPESCU, Nicolae – Maestru de lumini la Teatrul de Păpuşi din Constanţa, distins cu Premiul pentru luminile spectacolului Copilul din stele (regia Geo Berechet) la Festivalul Internaţional PIF – Zagreb 1980. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001.

POPESCU, Nina artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Brăila. Apreciată în Glie voinicul, 1959. Ref. Teatrul nr. 2/1959.

POPESCU, Raduartist păpușar la Teatrul Merlin din Timișoara, a jucat în Albă ca zăpada, regia Ileana Stana.

POPESCU, Ştefan – n. 20 iulie 1912, Bucureşti – d. 16 ianuarie 1995, Bucureşti. Studii: Liceul „Matei Basarab” Bucureşti; 1936 absolvent Facultatea de Litere şi Filosofie, licenţa în filologie romanică; studii de specializare la Dijon şi Paris (1938-1939). Poet, prozator, dramaturg şi traducător, soţul scenografei Ileana Popescu. A scris proză pentru copii (Un pitic cât un ibric, Bucureşti, 1972, Chiţibuş şi Boroboaţă, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1978, în colaborare cu Luminiţa Petru). După Mihai Crişan, Stefan Popescu este şi autorul unei piese pentru teatrul de păpuşi. A fost profesor suplinitor, bibliotecar, secretar de  redacţie la ziarul „Timpul”, la revista „Sociologie română” a Institutului Social Român, condus de D. Gusti, redactor la Radio Bucureşti (1945-1948); tehnoredactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă etc. [M.C.]

POPESCU, Traian – n. 9.06.1931, Giurgiu. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa mai întâi între anii 1956-1958. Traian Popescu a fost la început dansator în Ansamblul  Marinei. A făcut parte din echipa de teatru de păpuşi a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, care a fost primul nucleu al colectivului Teatrului de Păpuşi Constanţa, alaturi de Georgeta Nicolau si Elena Moţoc. In urma unor cursuri de pregătire  devine actor profesionist odată cu înfiinţarea Teatrului de  Păpuşi Constanţa. Debut – Poliţaiul din Jos  Tudorache, sus Tudorache, adaptare după Tudor Muşatescu. Între 1958-1971 este balerin al Teatrului Liric Constanţa, unde se remarcă în  rolul Coppelius din baletul lui Delibes şi în rolul Tatălui din “Domnişoara Nastasia”. Între 1971-1985 este din nou artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanţa unde a jucat până la pensionare. Roluri jucate pe scena Teatrului de Păpuşi Constanţa în Dulce ca… sareaSemnul magic şi piticul Nas-Pestriţ, Paznic de flamură, Nu  plânge, baby, Roxi şi bătrânul leu, Coada cotoiului  roşcat, Inimă rece, Cinci băieţi, toţi isteţi, Călina  Fat-Frumos, Copilul din stele, Metamorfoze,  etc. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. [A.T.]

POPESCU, Vivi – n. 1939.  Studii:  Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti, Actorie, 1963. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică vreme de opt stagiuni (1970-1978), a realizat numeroase roluri excelente (cum ar fi cel din O fetiţă caută un cântec, 1970). Imediat după absolvirea Institutului de Teatru a fost actriţă de mare succes la Teatrul de Stat din Oradea (1963-1964), Teatrul de Stat din Pitesti (1965), Teatrul de Stat din Ploieşti (1965-1970). In 1978 a plecat în Germania, apoi în Australia. Ref. revista Teatrul nr. 1/1966, apreciată de Ion Cazaban pentru un rol de la Teatrul de Stat din Ploiesti.

POPESCU, Vlad – Studii: Liceul de Arte Dinu Lipatti Pitesti, secţia muzica, canto popular 2003-2007; Universitatea Pitesti Facultatea de educatie fizica si sport, dans sportiv, 2007-2010; Universitatea Craiova, Actorie, 2009-2012; Universitatea Craiova, Master Artă Dramatică din 2012. Din 2012 colaborator la Teatrul Aschiută Pitesti. Roluri ca actor: Printul în Cenuşăreasa, Cioroiul în Crăiasa Zăpezilor, Mosul în Lădita fermecată, Faurul în Legenda lacului invartită. In 2005 dansator secţia estrada Teatrul Davilla Pitesti; colaborator Teatrul National Craiova.

POPIŢĂ, Gheorghe – n. 20.08.1928, Comana de Jos, jud. Braşov. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Braşov 1957-1968. A jucat rolul Măscăriciul în Cenuşăreasa de Irina Bădescu in 1958. Ref. Teatrul nr. 12/1958.

POPOV, Vladimir  – cunoscut scenograf. A colaborat cu Teatrul de Păpuşi din Brăila.

POPOVICI, Alecu – n. 17 martie 1927, Iaşi –  d. 9 septembrie 1997, Bucureşti. Studii: Facultatea de Medicină (Iaşi, 1945-1950), absolvită la Bucureşti (1951). Profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti, director în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, director al Teatrului „Ion Creangă”, secretar literar la Teatrul „Constantin I. Nottara”. Redactor-şef al publicaţiei „Săptămâna culturală a Capitalei”; din 1956 până în 1970 e membru in comitetul de redacţie al revistei „Teatrul”, Poet, prozator, cronicar de teatru de animatie si de teatru pentru copii in general, prolific dramaturg pentru copii şi pentru teatrul de păpuşi. Ca publicist este autorul a zeci de articole despre teatrul de animatie publicate în Contemporanul, Teatrul, România literară. A scris piesele: Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor), Întâmplări despre copii pentru a fi jucate de păpuşi (1959), Răţoiul- 1947, Fraţii Liu – 1958, Întâmplări dintr-un album [Bacău, 1958]; Cea mai frumoasă aventură – 1959, Băiatul din banca a doua – 1961, Băiatul cu ricşa – 1961, Copii, haideţi la teatrul de păpuşi! [în vol. Teatru de păpuşi, 1964, E.P.L.], Şoricelul şi Păpuşa, Eu, tu, el şi un elefănţel; Întâmplări cu păpuşi [în vol. Teatru de păpuşi, 1964, E.P.L.]; Sus, tot mai sus – 1965; Afară-i vopsit gardu’, înăuntr-i leopardu’ –1966, Păpuşa din coş şi un castor… moş [1968], Scufiţa cu trei iezi, Nu prea Albă ca zăpada şi Motanul descălţat, Poveste neterminată, Cine se teme de crocodil, Motanul încălţat [Ţăndărică, 1985], Radu… şi iar Radu [1986], Poveştile Bufniţei [în volumul Ghiozdanul cu vise, Inst. de Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Bucureşti, 1989],  Moş Crăciun vine şi iarna,  Povestea poveştilor, Povestiri cu cântec – [în vol. Povestea poveştilor; Colecţia DOR: Dramaturgia originală românească, Colecţia Zdreanţă, Editura Expansion, 1995] etc. Alecu Popovici definea teatrul de păpuşi prin două trăsături: „laconismul estradei” şi „fastul feeriei”. Colaborând foarte mult cu Ştefan Lenkisch, dramaturgul a înţeles de la acesta foarte bine specificul genului, scriind texte care s-au bucurat de un mare succes în o sumedenie de montări în teatrele de animaţie din ţara noastră   [M.G., C.P.]

POPOVICI, Costel – n. 1919. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1951-1984. Dramaturg. A făcut creaţii memorabile în spectacolele de referinţă ale acestui teatru: Cabaretissimo, Mâna cu cinci degete, Don Cristobal, Elefănţelul curios, Aventurile lui Plum-Plum etc. Numeroase colaborări cu Televiziunea Română. A jucat în aproape toate piesele din repertoriul Teatrului Ţăndărică în perioada în care a fost angajat, realizând roluri excelente în (Cabaretissimo, Don Cristobal, Mâna cu cinci degete, Doctorul Aumădoare, Boroboaţă etc.) şi numeroase voci de personaje în multe spectacole înregistrate. S-a făcut remarcat şi prin piesele pe care le-a scris pentru teatrul de păpuşi (Măriuca şi merele de aur – primul spectacol teatral la Televiziunea Română, Păţaniile unei păpuşi de lemn, Magellan – Drumul piperului, Vacanţa lui Dănuţ – în colaborare cu Ştefan Lenkisch, Boroboaţă, Un băiat isteţ şi un rege nătăfleţ, Bum, racheta cosmică a pornit, N-aduce anul ce aduce ceasul ). A colaborat ca regizor cu Ella Conovici la spectacolul O fetiţă mai cu moţ pune-un căpcăun la colţ, etc.). Ref. Rodica Gheorghiu, Artistul de sub scenă [cronică, Ţăndărică, 2-0 pentru noi, regia Renee Silviu, papusi Ioana Constantinescu, referiri la Brandusa Zaita Silvestru, Stefi Nefianu, Costel Popovici, Carmen Stamatiade, Justin Grad, Rita Stoian] in Teatrul nr. 3-1956 Contemporanul nr. 42/24 oct. 1958; Teatrul nr. 10/1959 [Păcală rolurile Hotul, Vasile]. Teatrul nr 12/1967. Sanziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974, in revista Teatrul nr. 9/1974; Pisica de una singura revista Teatrul nr. 3/1976 [C.P.]

POPOVICI, Cristina [v. ROŞIIANU, Cristina]

POPOVICI, Leonard [Mihai] – n. 1974. Studii: Absolvent al UATC secţia Păpuşi-Marionete în 1998. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică din 1997. S-a făcut remarcat în spectacolele Regele cerb [la Studioul Casandra, rolurile Pantalone, Durandarte], Vicleniile lui Scapino [Scapino], Pasărea albastră, Lebedele, Bărbierul din Sevilla, la Ţăndărică.

POPOVICI, Livia artist păpuşar, Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia. A jucat în Casa noastră, 1976. Ref. Teatrul nr. 1/1976.

POPOVICI, Radu –  n. 30 .03.1957, Bucureşti – d. 1999, Bucureşti. Studii: Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia regie teatru, promoţia 1980. Între 1980 şi 1986, regizor artistic al Teatrului de Animaţie Bacău, apoi a activat ca regizor la Teatrul Ciufulici din Ploieşti. Spectacole regizate: O tragedie în…neamul de păpuşi de G. Călinescu, Lupul cu cizme de Sofia Prokofieva, Cine sapă groapa altuia  de Calistrat Costin după o idee din “Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir, Marioara, Vasilache şi altii, de Alecu Popovici, Povestirile lui Hakim de N. Avila, Lagardére – tatăl şi fiul de R. Pillot, Scufiţa Roşie de Alecu Popovici, Cenuşăreasa, după Fraţii Grimm şi Ch. Perrault, Şoricelul şi Păpuşa de Alecu Popovici. A mai lucrat şi la Teatrul de Păpuşi Ploieşti, Harap Alb, Undeva pe pământ de Ion Sangereanu – 1989. A fost apoi regizor la Televiziunea Română, realizator al emisiunii pentru copii Arlecchino, intr-o serie de filme in care au jucat şi numeroşi studenti ai sectiei Păpuşi/Marionete de la UNATC, alături de Mihai Gruia Sandu (Ionut Brancu, Gabriel Apostol, Liliana Gavrilescu. Mihai Dumitrescu, Mariana Palade etc.). Ref. revista Teatrul nr. 11/1981 – Povestea lui Hakim; Teatrul nr. 8/1989. Carmen Mihalache-Popa, Reuniunea teatrelor de păpuşi, marionete şi animaţie de la Bacău [editia a IV-a] [referiri Lagardere, Cenuşăreasa , in Teatrul nr. 11-12/ 1985; Teatrul nr. 8/1989 – Undeva pe pamant, Teatrul Ciufulici, Ploiesti.

POPOVICI, Titel – n. 1938, Iaşi – d. 2010. Muzician, profesor, compozitor, orchestrator, pianist şi dirijor. La Teatrul Luceafărul din Iaşi a făcut muzica spectacolului Povestea vorbei, regia Anca Ovanez, 1975. A compus peste 400 de piese, prelucrări folclorice şi clasice, muzică uşoară, cântece pentru copii şi romanţe pentru care a primit numeroase premii.  Ref. revista Teatrul nr.  11/1975.

POPP, Milena – actrită, la Teatrul Dramatic şi la Teatrul de Păpuşi din Sibiu.  A făcut voci în direct în Nichita, viteazul rus de T. Kovalevskaia, regia Constantin Sincu, 1951. Ref. Nicolae Rodean, Teatrul Gong Sibiu, 1999.

PORUMB, Dana – v. BONŢINDEAN, Dana

PORUMBACU, Veronica – [n. SCHWEFELBERG] – n. 24.10.1921 – d. 4.03.1977. Scriitor, dramaturg. A scris piesele Fata apelor [1961] Povestea porcului – după Ion Creangă, în colaborare cu Viorica Filipoiu [1965]. A tradus piesa lui Egner, Bandiţii din Cardemomme [1968], mult jucată pe scenele teatrelor de păpuşi. A fost redactor la emisiunea pentru străinătate a Radiodifuziunii (1945-1949), redactor la Contemporanul (1946-1949), redactor, apoi redactor-şef adjunct la Viaţa Românească (1949-1953), redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1953-1956), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1956-1963).

PORZSOLT Erzsébet – n. 1983, Sf. Gheorghe. Studii: 2002 – Colegiul Székely Mikó – Sf. Gheorghe; 2007 – Universitatea de Artă Teatrală Szentgyörgyi István – Tg. Mureş; 2008 – Universitatea de Artă Teatrală Szentgyörgyi István – Tg. Mureş (Masterat). 2007-  actor, artist păpuşar, marionetist – Teatrul Tamási Áron Secţia de Teatru de Păpuşi. Roluri la secţia de teatru de păpuşi a Teatrului Tamási Áron: 2007/08: Tűzálló Pál de Tamási Áron- spectacol de marionete  (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2007/08 Betlehem –spectacol de marionete (regia Nagy Kopeczky Kálmán); 2008/09 Benedek Elek: A szegény ember királysága/ regatul omului sarac (regia Nagy Kopeczky Kálmán). A jucat si în teatrul dramatic: 2006-2007  F.G. Lorca: Casa Bernardei Alba – regie: Kincses Elemér (2006); Goethe: Stella – regie: Anca Bradu (2007); recital – Autoportret cu grimase- Ágai Ágnes művei nyomán; Roluri în Teatrul Naţional Tg. Mureş, Trupa Tompa Miklós: 2004/05 Cehov: Livada de vişini –( r. Andreea Vulpe); etc.

PORZSOLT Viktor – compozitor. Teatrul de Păpuşi din Cluj-Napoca, Méhes György: Doktor Brrr…, regia Dan Vasile, 1964; Elefantelul curios dupa R. Kipling, regia Dan Vasile, 1966; Cippolino de S. Rogomazov, regia Dan Vasile, 1972.

POSTANJ, Eduard – v. mai jos – POSTATNY, Eduard

POSTATNY, Eduard [-Radu; POSTANJ] – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Prichindel din Alba Iulia din anul 1996. A interpretat roluri în spectacole ca: Tinereţe fără bătrâneţe,  Fata babei şi fata moşului,  Cruciada copiilor, Cei şase pinguini. Apoi, student la teologie.

POSTELNICU, Sorin – n. 10 mai 1945, Brasov. Studii: IATC  Bucureşti, 1967. A fost putin timp si artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici). A fost actor la Teatrul Dramatic Bacovia din Bacau, din 1972 la Teatrul de Stat din Arad, din 1975 la Teatrul Ion Vasilescu, apoi la Giulesti. In 1990 a emigrat in Germania. A jucat în numeroase filme.

POSTOLACHE, Liliana – n. 14 . 08. 1964, Darabani. Studii: Cursuri CSPC de perfecţionare în teatrul de păpuşi. Artist păpuşar la  Teatrul de Păpuşi Vasilache din Botoşani din 1982. A jucat în peste 25 de spectacole dintre care menţionăm: Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşului, Hänsel  şi Gretel, Capra cu trei iezi, Ursuletul Rim-cim-cim, Povestea Cenuşăresei şi a Motanului Încălţat, Gulliver în ţara piticilor, Dumbrava minunată, O poveste, două trei…, Aventurile lui Chiţ, Anotimpuri.

POTCOAVĂ, Georgeta [Geta] – v. LOZINCĂ, Georgeta

PRAJA, Luminiţa – n. 15.12.1967, Oradea. Studii: Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureş. A fost angajată a teatrului Arcadia din Oradea între anii 1999-2002, artist păpuşar. Roluri: Bufniţa – Galoşul fermecat de G. I. Matveev, 1999, regia  Francisca Simionescu; Christine – Fetiţa cu chibrituri de Angel Cârstea după H.C.Andersen, 1999, regia  Eugen Ţugulea; Leul, Raţa I – Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G.A.Bürger, 2000, regia Alina Hiristea; Chinezoaica, Negresa – Mary Poppins de P.L.Travers, adaptarea şi regia artistică:  Kovács György, 2001; Bufniţa, Cloşca, Greieraş – Ursuleţul Rimcimcim de Jan Wilkowski, 2001, regia Francisca Simionescu.

PRĂJINARU, Emilia – Actor, artist păpuşar la Teatrul Luceafărul din Iaşi în 1984. Ref. Teatrul, 2/1984, Mary Poppins

PREC, Claudia – n. 14 mai 1981. Studii: UNATC, secţia Păpuşi /Marionete. A jucat si în trupa particulară Hai-hui. In prezent, actrită la Teatrul Mic, unde a realizat multe roluri.

PREDA, Anica artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Timisoara în 1983. Ref.  revista Teatrul nr. 7-8/1983 Ivan Turbinca

PREDA, Elena – n. 20 .05.1934, Darabani, Botoşani. Studii: Cursuri de perfecţionare Bucureşti, Braşov, Constanţa. Intre 1953 şi 1970 artist păpuşar la Teatrul ”Vasilache” Botoşani, 1970 -1995 artist păpuşar la Teatrul de Animaţie Bacău. Roluri reprezentative: Gâscănelul (în Micul gâscănel), regia Florica Teodoru, Hänsel  (în Hänsel şi Gretel), regia A. Botezatu, Motanul (în Motanul încălţat), regia T. Brădescu, Maitra (în Maitra), regia T. Brădescu, Tudorel (în Pui de om), regia Tache Dobrescu, Zâna (în Dumbrava minunată), regia Petru Valter, Vrăjitoarea (în Moş Crăciun şi Vrăjitoarea, regia Stelian Preda), Mama cea bună (în Fata babei şi fata moşului, regia Petru Valter). Ref. Teatrul nr. 12/1983, Trenuleţul mult visat, regia Natalia Danaila; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012 [O.V., C.C.]

PREDA, Stelian – n. 8.06.1935, Osica de Sus. Studii: absolvent al IATC – 1957. Actor de teatru dramatic, regizor. A fost director al Teatrului de Animaţie din Bacău între anii 1996 – 1997. A făcut regia spectacolelor Hänsel şi Gretel  şi Moş Crăciun şi Vrăjitoarea la Teatrul de Animaţie din Bacău. A fost si director al teatrelor dramatice din Botoşani şi Bacău.

PREDESCU UTTO, Ana – n. 29.05.1922, Bucureşti. Studii: Facultatea de istorie. Dramaturg pentru copii. A scris pentru teatrul de păpuşi: Vasilache la ţară (pentru Teatrul de Păpuşi din Craiova, 1958), Băiatul şi piticul Ştie Tot  (Arad 1968), În glumă (Braşov, Botoşani, 1969), Călătoria lui Nepoţel, Un băieţel, un cocoşel şi o drăguţă de pisicuţă (Iaşi, 1974). In Consiliul Culturii şi Educatiei Socialiste s-a ocupat multă vreme de teatrele de păpuşi. A organizat cursurile de perfecţionare pentru primele generaţii de păpuşari din teatrele stabile înfiinţate în ţara noastră după 1950 între anii 1954-1971. Ref. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români. [C.P.]

PREDUŢ, Norica – n. 1955. Sculptor, constructor de păpuşi la Teatrul Colibri din Craiova din 1974. A studiat arte plastice cu Vasile Buz. Ref. Norica Preduţ este creator de păpuşi pentru scena copilăriei, in Adevarul, Craiova, 24 martie 2011, http: //adevarul.ro/locale /craiova/ craiova-norica-predut- creator-papusi-scena-copilariei-1_50abbc 7b7c 42d5a 6637f7544 /index.html; Bratu, Magda, Norica Preduţ, un Gepetto de poveste al Teatrului „Colibri”, in Cuvantul libertatii, Craiova, 22 aprilie 2013, http ://www.cvlpress.ro/22 .04.2013/profil-de-artist-interviul-saptamanii-norica-predut-un-gepetto-de-poveste-al-teatrului-%E2%80%9Ecolibri/

PREMAC, Ana  Maria – v. ORBEAN, Ana Maria

PREOTEASA, Valentina – [Vali; măritată BALOGH] – Studii: IATC, regie, absolventă 1956. O vreme artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova. A pus în scena ca regizor la teatrele dramatice din Pitesti si Petrosani în 1957. Din 1958-1986 este regizor la Teatrul National din Craiova.

PRIBÉK Klára – v. GHITEA, Clara

PRIBOIANU, Coca – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici). A făcut parte din prima echipă a teatrului. A jucat în primul spectacol, Căsuţa din ulcior  de Dimante, regia Radu Mircea Răţescu.

PRICOP, Alexandru – [PRICOPI] – n. 21. 08. 1919, Bacău. Intre 1953 şi 1981 sculptor păpuşi la Teatrul de Păpuşi din Bacău (ulterior Teatrul de Animaţie ”Licurici” Bacău). Spectacole: Ispravile lui Păcală, Povestea celor cinci chinezi, Ilior voinicu, Artiştii pădurii, O aventură de zile mari, Aladin şi lampa fermecată, Capra cu trei iezi, Dumbrava minunată, Dănilă Prepeleac, Guliver în ţara Păpuşilor, Prostia omenească, Fata babei şi fata moşului. Medalia Muncii. Ref. Teatrul nr. 1/1958; Teatrul nr. 3/1958.

PRIGOREANU, Marlena – n.11.06.1950, Fălticeni, Jud. Suceava. Studii superioare de teologie. Curs de perfecţionare în arta artistului păpuşar la Bucureşti CSPC. Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Oradea 1973 – 2008. Roluri interpretate în spectacolele: Cele trei domniţe, Crăiasa lacurilor (Crăiasa), Arvinte şi Pepelea, Hocus-Pocus şi-o găleată, Făt Frumos cel urât, Cenuşăreasa stă pe strada mea, Mary Poppins (Jane), Fetiţa cu chibrituri, Lucia şi ursuletul (Lucia). Cadâna – Aventurile celebrului baron Münchhausen de Viniciu Gafiţa şi Alecu Popovici după G. A. Bürger, 2000, regia Alina Hiristea; Jane – Mary Poppins de P.L.Travers, adaptarea şi regia artistică: –  Kovács György, 2001, Mam’mare – Schiţe de I.L.Caragiale, 2002, regia Ion Mâinea; Scufiţa Roşie în Întâmplări cu Scufiţa Roşie de Ecaterina Mihăescu-Păun după Charles Perrault, 2005, regia Szele Vera; Urechilă – Albă ca zăpada, improvizaţie după Fraţii Grimm şi regia artistică Sebastian Bărbălan, 2006; Interpret – Schiţe de  I.L.Caragiale, 2007, regia Ion Mâinea; Mamă lup – Noaptea cea mare de Ecaterina Mihăescu Păun, după Rudyard Kipling, 2007,  regia  Mihai Păun; Doamna /Mătuşica/ – Naiul fermecat, textul şi regia artistică Florin Stan, 2011. Ref. Teatrul nr. 6/1982, Hocus-Pocus si-o găleată.

PRISĂCARIU, Graţian – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Bacău (Teatrul de Animaţie Licurici).

PRISĂCARU, Ion – artist plastic, a colaborat ca scenograf cu Teatrul de Păpuşi din Constanţa.

PRISĂCARU, Mugur –  n. 22 .03.1953, Baia Mare. Studii: Liceul Mircea cel Bătrân – Constanţa, cursuri de arta mânuirii păpuşii cu Georgeta Nicolau, Aneta Forna-Christu. Cursuri de perfecţionare CSPC. Între 1971-1979 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Constanţa, unde realizează o serie de roluri prin care se afirmă ca un valoros păpuşar şi un actor cu posibilităţi deosebite de expresie corporală. Din 1979 este artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Craiova (numit apoi Colibri). A realizat pâna în prezent numeroase roluri în spectacole ca Insula pe din două, Paznic de flamură (ambele în regia lui Silviu Purcărete la Constanţa), Prinţesa şi ecoul (Constanţa, regia Cristian Pepino), Ivan Turbincă (Craiova, regia Tudor Chirilă), Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocor (regia Daniela Peleanu, Craiova), Crocodilul Ghena (Craiova, regia Cristian Pepino), Cenuşăreasa (regia Cristian Pepino, Craiova), Mica vrăjitoare (Craiova, regia Liviu Steciuc), Ţărănoii (Craiova, regia Tudor Chirilă), Pinocchio (regia Cristian Pepino, rolurile Motanul, Generalul); Inimă de piatră (Craiova, regia Cristian Pepino, roluri: Michel Olandezul, Bucătarul chinez, Bucătarul francez si alte roluri); Păcală in satul lui; S.O.S.; Cartea cu Apolodor; Motanul încălţat ;  Harap Alb; Amnarul; Cantăretii din Bremen; De-a Scufita Roşie; Fantezii pentru copii; Fata Babei şi fata moşneagului ; Rătuşca cea urată; Petrică şi lupul; Fantezii pentru copii; Mica Vrăjitoare; Sarea în Bucate etc. A realizat numeroase spectacole cu păpuşari amatori, spectacole care au fost distinse cu zece premii la festivalurile de gen. Laureat al Galei recitalurilor păpuşăreşti Botoşani 1980 pentru recitalul După melci – după Ion Barbu. Ref. revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani; Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982; Eugenia Stoica Zaimu, Crocodilul Ghena si prietenii sai, Aventurile Alisei in Tara Minunilor, Drum de stele, Teatrul de Papusi din Craiova, in Teatrul nr. 7-8/1986; Teodorescu, Adriana, Divanul cu păpuşi. Interviu cu Mugur Prisăcaru. 1 mai 2009,  http ://a-din-gag.blogspot .ro/2009_05_01_archive.html; Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

PRISĂCARU, Rodica, [n. DIMITRESCU; DUMITRESCU – incorect, în unele cronici]n. 5. 07.1955, Bârlad. Studii: Perfecţionare cu Georgeta Nicolau. Cursuri CSPC la Cumpătu, Oradea, Sibiu, Bucureşti. Artist păpuşar de mare valoare, activează la Teatrul de Păpuşi din Craiova din 1975 unde a realizat până în prezent peste 60 de roluri. Roluri în: Crocodilul Ghena, Legenda naiului, Lecţie de zbor şi cor pentru puiul de cocorMica vrăjitoare (rolul principal), Păcală în satul lui, S.O.S., Cartea cu Apolodor, Cenuşăreasa, Motanul încălţat, Harap Alb, Cavalerii Mesei Rotunde, Inimă de piatră, Amnarul, Fantezii pentru copii, Pinocchio, Fata Babei şi fata moşneagului, Rătuşca cea urată, Petrică şi lupul, Danila Prepeleac, Capra cu trei iezi etc. Laureată a Galei recitalurilor păpuşăresti 1980 pentru spectacolul După melci – pe un text de Ion Barbu. A activat şi ca îndrumător al tinerilor păpuşari, a lucrat şi cu păpuşari amatori spectacole pentru care a primit zece premii la festivalurile de gen. Premiul de interpretare la Festivalul Golden Magnolia, Shanghai, 2010, pentru rolul Pinocchio. Ref. De-a Scufita Rosie, regia Horia Davidescu, 1974, in revista Teatrul nr. 11/1974; Printesa Majolenka, in Teatrul nr. 4/1976. Praslea cel voinic si merele de aur, in Teatrul nr. 11/1977; Teatrul, nr. 10/1979; revista Teatrul nr. 11/1980, festivalul de la Botosani; Ref. Făt Frumos cel urât de Marin Sorescu, in Teatrul 1/1982; Eugenia Stoica Zaimu, Crocodilul Ghena si prietenii sai, Aventurile Alisei in Tara Minunilor, Drum de stele, Teatrul de Papusi din Craiova, in Teatrul nr. 7-8/1986; Teodorescu, Adriana, Mergand cu papusa umar la umar, interviu cu Rodica Prisacaru, 12  martie 2009, http ://a-din-gag.blogspot .ro/2009 /03/rodica-sau-despre-talent-si- delicatete.html; Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români, Dialoguri cu maeştrii scenei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2012.

PRISECARU, Valentin – [eronat PRISĂCARU în revista Teatrul] – n.  10.08.1921, Baraţi-Mărgineni, jud. Bacău. Studii: Absolvent, promoţia 1950, al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti. Scenograf la Teatrul de Animaţie ”Licurici” Bacău între anii 1951 – 1981, a colaborat la numeroase spectacole cu regizorul Petru Valter. A creat decoruri, păpuşi, afişe la peste 50 spectacole. Spectacole: Gulliver în ţara păpuşilor, Iancu Jianu, Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Fata babei şi fata moşneagului, Prostia omenească, Cum poţi să dai de dracu’, Fantezii, Punguţa cu doi bani (Premiul pentru cel mai bun spectacol la  Festivalul Ion Creangă al teatrelor de păpuşi, ediţia I, Bacău,1974), Aventurile unei vrăjitoare. Medalia Muncii. Ref. revista Teatrul, nr. 3/1958, Intamplari dintr-un album. Teatrul nr. 1/1960, Toma Hogea, Despre arta păpuşarilor români.

PRIŞCULESCU, Ion – maestru de lumini la Teatrul de Păpuşi Aşchiută din Piteşti. In spectacolul Ionuţ descoperă lumea, 1976, regia Aurel Anchidin, scenografia Cik Damadian, a creeat impresionante efecte de lumină punând în valoare decorul realizat pe foi de celuloid pictate de scenograf: “… plimbând armonios spoturile de lumină […] pe surprinzătoarea pictură a lui Cik Damadian, a creeat momente de încântare…” (Valeria Ducea). Ref. revista Teatrul, nr. 10, anul XXI, octombrie 1976, Ionut descopera lumea. Teatrul nr. 3/1977.

PRODAN, Maria [Mia] – artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Constanta. A facut parte din prima trupa a acestui teatru.  Roluri în Peştişorul de aur  dramatizare de Romulus Alexandrescu după Puşkin şi Prima lecţie de Ana Ioniţa şi Gabriel Teodorescu, regia  Claudiu Cristescu, 1956. Ref. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la  cumpăna dintre milenii, Editura Muntenia & Editura Leda,  Constanţa, 2001. [A.T.]

PRODAN, Paula – Actrita. Roluri în Ivan Turbincă, Teatrul „Jean Bart” Tulcea, regia Ciprian Huţanu, 2012.

PRODAN, Remus – Artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Galaţi în prima perioadă de existenţă a acestei instituţii. Nu avem date.

PROFIT, Romeo – n. 15.09.1927, Constanţa… d….. Studii: Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti în 1957 şi al IATC – Secţia Teatrologie. Doctor în filologie. Director (şef de sectie) al Teatrului de Păpuşi din Constanţa în perioada 1978- 1988. A fost şi secretar literar la Teatrul Dramatic din Constanţa a cărui secţie este Teatrul de Păpuşi (1978-1988). Sub conducerea lui teatrul a cunoscut multe succese atât în ţară cât şi în străinătate (Marele Premiu la PIF -Zagreb pentru spectacolul Metamorfoze în regia lui Cristian Pepino, scenografia Eugenia Tărăşescu-Jianu, 7 premii pentru Copilul din stele (regia Geo Berechet) la acelaşi festival, precum şi peste 30 de premii la festivalurile naţionale.

PROHASKA, Adrian artist păpuşar,  secţia Germană, Teatrul Gong din Sibiu. Roluri în Scamatorii, după Marin Sorescu, regia Lilly Krauss Kalmar, Muzicantii din Bremen / Die Bremer Stadtmusikanten, dupa Fraţii Grimm, regia Lilly Krauss Kalmar, Vrăjitorul din Oz, după Lyman Frank Baum, regia Simona Vintilă, Der Buckelige Konig, regia Bogdan Drăgulescu, Die Kleine Detektive, regia Lilly Krauss Kalmar, Die Kleine Hexe / Mica vrăjitoare, regia Oana Leahu, Ein Sonnenstrahl, regia Lilly Krauss Kalmar, Glumele lui Kasperle, regia Lilly Krauss Kalmar, Farsele iubirii, regia Oana Leahu, Hänsel  si Gretel, regia Oana Leahu.

PROSSI, Liviu Gabriel – n. Bucureşti 4 iulie 1952. Studii: Liceul N. Grigorescu  Campina; Cl. X-XII, Liceul Gh. Lazăr Bucureşti; Conservatorul Ciprian Porumbescu Bucureşti 1971-1975, Facultatea de Compozitie, Muzicologie, Dirijat şi Pedagogie muzicală. Compozitor de muzică de teatru şi film. Pentru teatrele de păpuşi a compus muzica a numeroase spectacole: Irozii regia Bogdan Drăgulescu pe un text de Mihai Crişan, Teatrul Ţăndărică -1990; Prâslea cel voinic şi merele de aur, regia Bogdan Drăgulescu, Teatrul Ţăndărică -1994; Micul prinţ, regia Bogdan  Drăgulescu, 1995 – Teatrul Ţăndărică; Furtuna  regia B. Drăgulescu – Ţăndarică, Teatrul Luceafarul Iaşi şi Teatrul Gong din Sibiu. Castelul din Carpati, Teatrul Gulliver, regia Bogdan Drăgulescu, Uriaşul cel bun şi prietenos, regia Ioan Brancu – Teatrul Tăndărică; Culoarea visurilor noastre, scenariul şi regia Bogdan Drăgulescu (Teatrul de Marionete Arad şi Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia), Noapte de Crăciun (Ici sera la paix de Joel Gueriau), regia Bogdan Drăgulescu, Albă ca Zăpada, regia Bogdan Drăgulescu, Teatrul pentru Copii şi Tineret, Constanta; Baronul Münchhausen, regia Ioan Brancu, Teatrul Tăndărică; Fergie regia Bogdan Drăgulescu – Teatrul Guliver din Galati  şi Teatrul pentru Copii si Tineret Constanta; Copelia, Teatrul Gulliver, regia Bodan Drăgulescu; Visul unei nopti de vară, după William Shakespeare, regia Bogdan Drăgulescu – Teatrul Gong Sibiu şi Teatrul de Păpuşi din Subotica. Premiul pentru muzică de spectacol, Festivalul Gulliver 2010; Liviu Prossi, Premiul pentru muzica spectacolelor Poveste de Crăciun – Teatrul Gulliver Galati, Furtuna – Teatrul Luceafărul Iaşi. A mai compus muzica si pentru multe spectacole de teatru dramatic, film etc. [C.P.]

PRUNDEA, Patricia – regia muzicală la Teatrul Naţional Radiofonic. A colaborat la spectacolul Facerea lumii, Teatrul Gulliver Galati, regia Atilla Vizauer.

PRUSZINSKI, Dumitru [Mişu PRUJINSKI] – n… – d. 1991. Artist păpuşar la Teatrul Ţăndărică între anii 1954-1991. Se pare că a jucat şi în trupa Prichindel (1950-1953). Unul dintre artiştii de frunte ai Teatrului Ţăndărică, excelent păpuşar şi valoros actor, a realizat roluri memorabile şi voci în spectacole ca:  Fraţii Liu – 1955, Lanţul minciunilor – 1956, Ala-bala-portocala – 1959; Katia şi crocodilul – 1965, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal  – 1965, Elefănţelul curios (1963, Struţul), Gulliver în ţara păpuşilor – 1966;  Aventurile lui Plum-Plum -1968; Miu -Cobiu –1969, O poveste cu cântec -1970; Ninigra şi Aligru – 1971; Făt-frumos din lacrimă, Prinţesa şi ecoul – 1975, Don Quijotte – 1979, Nică fără frică – 1983;  Aventuri cu Scufiţa Roşie –1986 (Lupul, Lupo Lupone, Omul cardinalului), Cenuşăreasa – 1990 etc. Ref. Teatrul nr. 10/1959 [Păcală, rolul Vataful]; Teatrul nr. 10/1959 [Ala bala portocala, rolul Juancito]; Teatrul nr.1/1964; revista Teatrul nr. 5/1966, Cele trei neveste ale lui Don Cristobal. Sanziana si Pepelea, regia Margareta Niculescu, 1974, in revista Teatrul nr. 9/1974; Fata babei si fata moşneagului , (rolul Baba) in revista Teatrul, nr. 2/1977.Teatrul 11/1987

PUIU, Gheorghe – artist păpuşar. A jucat în Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte,  secţia de copii, 2013.

PUNTE, Constantin – din Vrancea. Artist păpuşar popular tradiţional ambulant, a fost maestrul multor păpuşari tradiţionali. A jucat şi la primul Festival Internaţional de la Bucureşti în 1958. Ref. Gâtză TPR.

PURCARU, Olivia Artist păpuşar la Craiova, în echipa teatrului sindicatelor din învăţământ, care a precedat Teatrul de Păpuşi din Craiova, în 1948. A jucat în Iliuţă şi Coşarul, regia Horia Davidescu. Cursuri de mânuire cu Al. Ferrat.

PURCĂRETE, Silviu – n. 1950 Bucureşti. Studii: Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, Bucuresti. Un an, Filologie română -franceza la Universitatea din Bucuresti. Absolvent în 1974 al Secţiei de Regie de la IATC [clasa prof. Valeriu Moisescu]. Celebru regizor de teatru dramatic, a realizat şi o serie de spectacole de teatru de păpuşi memorabile: Paznic de flamura, Călina Făt Frumos (1974, Teatrul de Păpuşi din Constanţa), Insula pe din două (Teatrul de Păpuşi din Constanţa), Cenuşăreasa (Teatrul Ţăndărică, 1990) prezentat cu un deosebit succes în multe turnee în străinatate. A mai pus în scenă Jocul celor şapte trepte de Vladimir Simon la Teatrul de Păpuşi din Braşov şi Omuleţul de puf de Alexandru Popescu la Ţăndărică. Călina Fat Frumos  a marcat un moment important în teatrul de păpuşi românesc prin utilizarea cu ingeniozitate a cabinetului negru şi prin imaginile de mare forţă şi frumuseţe care transpuneau într-un mod original o poveste românească îmbinând elemente de teatru popular tradiţional (măşti de “cuci”) cu altele tipice pentru tradiţia siciliană sau orientală. Valeria Ducea spunea în 1977 despre montarea cu Călina Fat Frumos: “…regizorul Silviu Purcărete a  izbutit o montare cu păpuşi dintre cele mai originale şi mai  interesante elegantă şi rafinată, sprijinându-se pe ultimele  cuceriri ale teatrului modem de animaţie. Accentuând  trimiterea spre fabulos a basmului original, spre jocul  straniu al fantasmelor, bucurându- se de scenografia inspirată şi mai ales de prea frumoasele şi sugestivele păpuşi ale  Eugeniei Tărăşescu-Jianu, regizorul a impus o realizare de zile mari, sugerând o înaltă tehnică, în  toate domeniile, dar mai ales în acela al unei complicate  mânuiri (câte doi sau trei mânuitori pentru câte o păpuşă)…”.  A mai colaborat si cu Teatrul de Păpuşi din Subotica (Corbul, după Gozzi). 1977 – Premiul I la Festivalul Naţional, pentru spectacolul Călina Făt Frumos. Ref. Omuleţul de puf de Alexandru Popescu [regia Silviu Purcarete], in Teatrul nr. 4/1978. Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto, la cumpăna dintre  milenii, Editura Muntenia & Editura Leda, Constanţa, 2001. [A. T., C.P.]

PURCELEANU, Dan Felix  [PURCELEAN, Dănilă] – n. 1.02.1950 Dobolea –Livezile, jud. Bistriţa –Năsăud. Studii: Primii săi dascăli în arta teatrului de păpuşi au fost Horea Pop şi Peter Janos la cursurile de perfecţionare CSPC. Remarcabil artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi din Alba Iulia din 1976. Director al acestui teatru între anii 1994-1999. A realizat numeroase roluri principale, cum ar fi cele din spectacolele: Harap Alb, Patrula Voinicel, Alice la concertul din vis, Trenuleţul fermecat, Ileana cea isteaţă, Poveste în ţara păpuşilor, La porţile cetăţii, Poveste la grădina zoologică, Cinci băieţi – toţi isteţi, Capra cu trei iezi, Pescarul şi sirena, Trei printese fermecate etc. Ref. revista Teatrul nr. 3/1981 Fram ursul polar; Pescarul si norocul lui, in Teatrul nr. 10/1983

PURDEA, Ruxandra – n. 29 aprilie 1978, Bistriţa. Studii: Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, Facultatea de Teatru, secţia Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete, Bucureşti. Activitate profesională: din 2003 artist păpuşar, angajata a Teatrului de Păpuşi Puck. Colaborări: Teatrul de Păpuşi Adettino, 2000-2001; Teatrul de animaţie Libelula Bucureşti 2001-2002. Roluri: – rol în filmul de scurt metraj “Pentru început – soft” UNATC. Ea, Dragonul în spectacolul „Dragonul” (spectacol bunraku); Greierele în spectacolul „Greierele şi furnica”; Câinele, Cocoşul în spectacolul „Muzicanţii din Bremen” regia Traian Savinescu; Vrăjitoarea în spectacolul  „Motanul vrăjitoarei” regia Decebal Marin. Diferite roluri în: Muck cel mic, Copilul şi vrăjile. Premii: Premiul pentru debut [colectiv] – cu spectacolul Dragonul, Festivalul “Gulliver” Galaţi, 200.

PURDI, Mihai – n. 1904, Oltaca – Pusta (Ungaria) – d. 1982. A fost un povestitor popular maghiar de expresie română din Ungaria. El a notat basmele şi poveştile spuse de tatăl său, Gavrilă Purdi, şi în anii 1970 a oferit manuscrisul acesta lui Alexandru Hotopan care le-a publicat. O asociatie culturală a românilor din Ungaria poartă acum numele lui Mihai Purdi. Manuscrisele lui Mihai Purdi se află acum în fondul Alexandru Hotopan de la Muzeul Erkel din Gyula. Poveştile au fost  publicate în două volume: Poveştile  lui  Mihai Purdi, Budapesta, Editura  Didactică, 1977, şi Világ Szépe és Világ Gyönyöruje, Magyarországi román népmesék, Purdi Mihály meséi, Budapest, Európa Könyvkiadó, 1982 (Frumoasa satului şi urâtul satului, Povestile romanesti din Ungaria ale lui MIhai Purdi). Una dintre aceste poveşti, care dă şi titlul volumului, a fost dramatizată şi jucată la Teatrul Puck din Cluj-Napoca, secţia maghiară, în 2003. Alte volume de poveşti româneşti din Ungaria: Hotopan, Alexandru (Hocopán Sándor), Florian. Povestile lui  Teodor Simonca, editie bilingvă, Békéscsaba, 1981. Alte editii: Hotopan, Alexandru (Hocopán Sándor), Împăratu’ Roşu şi Împăratu’ Alb. Poveştile lui Teodor Simonca, Budapesta, Editura Didactica, 1982. Hotopan, Alexandru (Hocopán Sándor), Világ szépe és világ  gyönyöruje. Magyarországi román népmesék.  Purdi  Mihály meséi (Frumosu lumii  şi mundra  lumii. Povesti româneşti din Ungaria. Poveştile lui Mihai Purdi), traducerea în limba  maghiară de Ignácz Rózsa, postfată şi note de Kovács Ágnes, Budapest, Európa Könyvkiadó, 1982.

PURECE, Dorina artist păpuşar la Teatrul de Păpuşi Aşchiută din Pitesti in 1981. Ref. Soldatelul de plumb de Sacha Lichy, in revista Teatrul nr. 10/1981.

PURIMA, Petronela – n. 17 mai 1980, Craiova. Studii: 2001 Universitatea Hyperion, Facultatea de Arte, secţia Actorie, 2005 Universitatea Natională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” secţia Păpuşi/Marionete. Din 2005 artist păpuşar la Teatrul Tăndărică. Numeroase roluri în spectacole ca Albă ca zăpada (Maştera), Candid (Marele premiu Festivalul Gulliver), Münchhausen, etc. A mai jucat si în teatre dramatice şi a colaborat cu diverse televiziuni ca actrită şi artist păpuşar. 2002 – Premiul de debut în cadrul Festivalului Gulliver, Galati, cu spectacolul Pastramă trufanda, adaptare dupa I.L. Caragiale, regia Daniel Stanciu.

PUSKÁS  Gyözö – n. 19.08.1967, Tg. Mureş. In 1985 a întemeiat Compania de Teatru Hahota si a devenit conducatorul ei artistic. Artist păpuşar la Teatrul Ariel Tg. Mureş. Roluri importante în spectacolele Albă ca Zăpada, Doi clovni trişti de Pető Sandor (Zselatin), Toţi şoriceii iubesc caşcavalul de Urbán Gyula, Tigrul purpuriu de Ruth Byers, Galoşul fermecat de G. Matveieva. Roluri în spectacolele: 1994 Vidor (în Grimm: Hófehérke / Albă ca zăpada); 1995 Antal Pál: Óh, Rómeó…Óh, Júlia; 1996 Zselatin (în Pethő Sándor: A két szomoróc / Doi morocanosi); 1996 Soma (în Minden egér szereti a sajtot / Toti soriceii iubesc cascavalul de Urbán Gyula); 1997 Maimuta Maki (în Helwig Krug: A nagy mérkőzés / Marea întrecere); 1998 Măscăriciul (în Jan Wilkowski, Kemény Henrik: A csepőrágó/Măscăriciul); 1999 Antal Pál: Doktor Faustus; 2000 Bukta Barnabás (în Jan Romanowsky: Majolenka hercegkisasszony / Printesa Majolenka); 2000 Catelul în Méhes György: Paprika Jancsi / Ianci ardei iute; 2001 Alice kalandjai/Aventurile lui Alice; 2001 Példás történet – felnőttelőadás / Poveste cu talc – spectacol pentru adulti); 2001 Frank Baum: Óz a nagy varázsló / Marele vrajitor din Oz; 2002 Hepiend, avagy a mesének legyen jó vége / Happy end, sau toate povestile se termina cu bine de Saszet Géza; 2003 Motanul în Adjátok vissza Pinocchiót / Daţi-ni-l înapoi pe Pinocchio de Dan Hândoreanu după Carlo Collodi; 2003 Croitorul cel viteaz în A vitéz szőcs / Croitorul cel viteaz de Király Kinga Júlia;  2003 Iosif  (în Betlehemes játék / Jocul Betleemului); 2004 Printul (în Juhász Ferenc – Tömöry Márta: A halhatatlanságra vágyó  királyfi / Printul care isi doreste sa fie ceva nemaiauzit); 2006 Mascariciul curtii (în Grimm – Oana Leahu: Hamupipőke / Cenuşăreasa ); 2006 Regele alb (în Zalán Tibor: Mirkó királyfi / Printul Mirko); 2008 Uriasul descult (în Grimm-Barabás Olga: A vitéz szabócska / Croitorasul cel viteaz); 2008 Dömötör, Slujitorul (în Árgyélus királyfi / Prinţul Argheluş şi Elena frumoasă ca o zână de Zalán Tibor; 2009 Mascariciul curtii (în Grimm – Oana Leahu – Ioan Ardelean: Hófehérke  és a hét törpe / Albă ca zăpada şi cei şapte pitici; 2009 Lupul (în Grimm-Király István, Scufita rosie). A jucat multe roluri în cadrul companiei Hahota. Premii pentru actorie: 1990 Premiul de interpretare masculina – rolul Allen (Woody Allen: Joaca din nou, Sam!); 1992 Premiul de interpretare masculina – rolul Michael si Richard (Robert Thomas: Cursa de soareci in patul nuptial), Festivalul national de teatru de amatori,  Sf. Gheorghe.

PUŞCALĂU, Ana-Maria – artist păpuşar. Studii: UNATC Sectia Păpuşi/Marionete, absolvent în 2012. Roluri în Pasărea albastră după Maurice Maeterlinck, regia Decebal Marin, Teatrul G. Ciprian, Buzău, 2013. A jucat în: Lampa lui Aladdin, Teatrul Municipal Târgovişte, regia Gabriel Apostol, 2012; Regele mincinoşilor, Teatrul Municipal Târgovişte, 2012, scenariul, regia şi scenografia Gheorghe Balint; Aventurile peştişorului azuriu, regia şi scenografia  Dan Ţopa, Teatrul Municipal Târgovişte,  secţia de copii, 2013.

PUŞCAŞ, Anca – n. 30.06.1967, Bucureşti. Studii: absolventă a Academiei de Teatru şi Film (UATC) Bucureşti, licenţă în Arta Teatrală, specialitatea regie de teatru, şef de promoţie în 1997, master în Teoria şi Estetica Teatrului, absolventă a anului postuniversitar de studii aprofundate, 1998. Regizor artistic, a realizat spectacole de teatru de păpuşi pe scenarii proprii la Timişoara (Degeţica– Andersen/Puşcas 1995, Silviana, 1999), Craiova (Legenda ciocârliei – Andersen/Puşcaş,1997) şi la Teatrul Ţăndărică (Răţuşca cea urâtă – Andersen/Puşcaş,1995).

PUŞCAŞU, Oana – compozitor. Teatrul Vasilache din Botoşani, Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, după Fraţii Grimm, regia  Valentin Dobrescu.

PUŞCHILĂ, Ana – n. 1944. Studii: Absolventă a Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucuresti. Scenograf la Ţăndărică 1976-1978. Scenografia ei la spectacolul Anotimpurile mânzului (1977, text Vladimir Simon, regia Irina Niculescu) aduce o noutate prin tratarea modernă a tehnicii marionetelor pe fire lungi. O parte dintre marionete sunt realizate printr-o tehnică originală, soluţia simplă având totodată şi o mare frumuseţe plastică. A mai realizat scenografia spectacolelor Tigrul purpuriu (regia Irina Niculescu), Unde zbori, sperie ciori (1978), Grăuntele de soare de Florin Tãnase (1978), Jocuri de poeţi – jocuri de copii (1980). Este si ilustratoarea unor carti pentru copii: Tiberiu Utan, Zoo-Ciopârţilă şi alte întâmplări, 1978; Tiberiu Utan, Cartea jucăriilor, 1979; Arhitectul firelor de iarba de Lucia Olteanu 1980. Ref. Unde zbori, sperie ciori? de Alecu Popovici, Ţăndărică [cronică] in Teatrul nr. 10/1978. [C.P.]

PÜNKÖSTI, Laura Eszter ─ n. 29. iun. 1978, Braşov. Studii: 2005-2009: Universitatea Sapientia, Secţia Cinematografie, Fotografie, Media (2010: licenţa la UNATC Bucureşti, regie film); 2003-2004: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, Studii Germane, masterat; 1999-2003: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe politice şi Administrative, Jurnalistică Germană; 1998-2002: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, Secţia Maghiară-Germană (licenţa obţinută în 2005). Artist păpușar la Teatrului de Păpuși Puck, Cluj-Napoca, secția maghiară, din 2004. Roluri importante: Cocoș în Sz. J. Marsak: Turnuleţul, regia Jakab Ildikó, 1998; Mama în Tarakovschi: La porunca ştiucii, regia Koblicska Kálmán, Varga Ibolya, 2000, 2017; Róbert Gida, Kanga în A. A. Milne: Ursuleţul Winnie Pooh, regia Kovács Ildikó, 2001; Mama cangur, Cangurul micuț în Elefănţelul curios de Rudyard Kipling, regia Koblicska Kálmán, Varga Ibolya, 2001; Zmeiță în Povestea zmeușorului blând, regia Szabó Attila, 2004. Ajutor în Mateiaş Gâscarul de Fazekas Mihály, regia Varga Ibolya, 2004; Cor în Prinţul Trandafir şi prinţesa Viorea, regia Varga Ibolya, 2007; Cartea, Vrăjitoare în Búbocska de Orbán János Dénes regia Varga Ibolya, 2007; Bărzăunele, Albine în Fodor Sándor: Cipi, regia Varga Ibolya, 2008; Alexandra în Te aştept!, de J. Lawson, regia Varga Ibolya, 2009; Câine, Ajutor pisică în în Muzicanţii din Bremen după Fraţii Grimm, regia Traian Savinescu, 2009; Smeraldina în Regele cerb de Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă, 2010; Câinele Mitvisz, Coleg de clasă în Cojocelul fermecat de Móra Ferenc, Egyed Emese, regia Varga Ibolya, 2010; Mama păianjen, Ajutor Gerda în Crăiasa zăpezii de H. C. Andersen, regia Traian Savinescu, 2013; Văcuța în Unde-i centrul lumii? de Méhes Gyorgy, Orbán János Dénes, regia Varga Ibolya 2014; Gáborka, Povestitor în Covorașul fermecat de Móra Ferenc, regia Varga Ibolya, 2016. [H.R., D.V.]

Scroll to Top